Summit-ul NATO organizat în capitala Lituaniei, la doar 150 de kilometri de granița cu Federația Rusă, are mize uriașe. Aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică, acordarea de sprijin suplimentar Ucrainei, sporirea prezenței militare în Europa de Est și aprobarea noilor generații de planuri de apărare în NATO sunt doar câteva dintre temele cruciale pentru ceea ce înseamnă solidaritatea și polii de putere în actualul context regional, a spus, pentru Gândul, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.
Liderii NATO s-au reunit marţi, la Vilnius, pentru un summit cu mize cruciale, care ar putea influența direcţia războiului declanșat de Rusia şi viitorul Alianței.
După mai bine de un an de blocaj, Turcia a acceptat să susțină aderarea Suediei la NATO. Președintele Recep Tayyip Erdogan a hotărât să renunțe la dreptul său de veto, după întâlnirea cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu premierul suedez Ulf Kristersson.
„În ceea ce privește aderarea Suediei la NATO, vedem că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat aderarea acesteia la Alianța militară și este dispus să transmită Protocolul de aderare a Suediei către Marea Adunare Națională şi va colabora îndeaproape cu aceasta pentru a asigura ratificarea.
Deși nu există o dată clară cu privire la momentul aderării Suediei la Alianța Nord-Atlantică, totuși, unda verde dată de Turcia reprezintă un pas istoric care subliniază nivelul înalt al dialogului și strânsa cooperare între aliați. În același timp, este un semnal clar dat celorlalți actori internaționali despre nivelul remarcabil de unitate al Alianței.
Amintesc faptul că Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice în aprilie 2023, după finalizarea procesului de aderare pe care l-a cerut în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Suedia va fi cel de al 32-lea membru NATO”, a spus Corina Crețu, pentru Gândul.
Europarlamentarul susține că summit-ul are implicații strategice și pentru România, reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care „va milita pentru a aduce din nou în prim-plan aspecte care țin de securitatea regiunii Mării Negre, un subiect de interes strategic atât pentru România, cât și pentru întreaga securitate euroatlantică”.
Corina Crețu mai spune că fiecare român trebuie să conștientizeze faptul că atât Alianța Nord Atlantică, cât și Uniunea Europeană reprezintă o umbrelă de securitate și apărare pentru România
Ținând cont de poziționarea României, țara noastră este interesată de o prezență aliată întărită pe Flancul Estic, cu alocare de forțe, echipamente și capabilități. Este foarte important să fie implementate în continuare deciziile de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare si apărare pe Flancul Estic în măsură să ofere României un grad înalt de securitate.
Consider că fiecare român trebuie să conștientizeze faptul că atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Uniunea Europeană sunt o umbrelă de securitate și apărare pentru România, care este într-o zonă cu un grad sporit de risc de securitate, având la graniță un război nedrept și crud. O Românie cu un nivel înalt de securitate este și garanția unei Europe puternice”, a mai spus europarlamentarul Corina Crețu.
Războiul din Ucraina va fi subiectul central în discuțiile de la summit-ul NATO, care a început marți, la Vilnius. Înaintea reuniunii, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut garanții suplimentare de securitate din partea celor 31 de membri ai NATO.
Președintele Ucrainei a mărturisit că este „absurd” dacă nu va fi oferit Ucrainei un calendar de aderare la NATO.
Securitatea Rusiei ar fi pusă în pericol dacă Suedia ar deveni membră a NATO, a transmis, marți, Kremlinul.
Reacția vine după ce, luni seara, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost de acord să ridice dreptul de veto pentru cererea Suediei de a adera la NATO.
Este fără îndoială un summit al Alianței cu un puternic caracter anti-rrus. Rusia este văzută ca un inamic, un adversar și tocmai în acest context vor avea loc discuțiile”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de „Le Monde„.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, în cadrul summit-ului de la Vilnius, importanţa fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată.
„Preşedintele Klaus Iohannis va puncta importanţa deciziilor reuniunii aliate în ceea ce priveşte adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere ţării noastre un grad superior de securitate şi apărare.
De asemenea, şeful statului va reitera susţinerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul summitului, preşedintele României va susţine reflectarea, în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Șeful statului va fi, miercuri, la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de şefi de stat şi de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de stat invitat, cât şi partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum şi preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene.
Reuniunea va aborda relaţiile NATO cu aceşti parteneri, precum şi provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.
Tot miercuri este preconizată participarea preşedintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO – Ucraina la nivel de şefi de stat şi de guvern, format nou care are menirea să consolideze relaţia politică NATO – Ucraina, oferind în acelaşi timp sprijinul necesar pentru avansarea aspiraţiilor euroatlantice ale Ucrainei.
CITEȘTE ȘI: