Superstiții în prima zi de PAȘTE: În ce ordine se ciocnesc ouăle / Blestem mistic pentru cei ce folosesc ouă de lemn

Învierea lui Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători pentru credincioși, iar în jurul Paștelui există numeroase superstiții, tradiții și obiceiuri.

De secole, românii obișnuiesc să înroșească ouă de Paște, dar în diferite zone ale țării, această tradiție este însoțită de obiceiuri mai puțin cunoscute, cum ar fi ordinea în care se ciocnesc ouăle între membrii familiei. Într-una dintre cărțile sale de tradiții și obiceiuri românești, Radu Anton Roman descrie și ce pățește cel care nu ”renunță” la oul care i-a fost spart.

Încă din anii ’70, scriitorul Radu Anton Roman a început să cutreiere România în lung și în lat pentru a-i descoperi gastronomia și tradițiile, care încă mai erau păstrate în diverse sătuce și prin te miri ce familii neaoșe. Iar toate descoperirile, cu istorii și istorisiri de secole purtate din gură în gură, fără a li se mai ști originea și menirea, au fost așternute într-o serie de cărți dedicate bucatelor, vinurilor și obiceiurilor românești.

Patrick André de Hillerin: Cel mai spiritual popor din univers: mănâncă principii și se încălzește cu propagandă

21:00

VIDEO Meteorologii au dat vestea cea mare: Va ninge în București și în jumătatea sudică a țării, de Crăciun

20:40

Cum se ciocnesc ouăle de Paște

Astfel, descoperim că în unele zone se respecta cu sfințenie o anumită ordine, dată în special de etate și gradul de rudenie, în care membrii familiei aveau voie să ciocnească ouăle de Paște.

”Sosind acasă, atât cei ce au fost la Înviere cât și ceilalți, se pun cu toții la masă și, gustând mai întâi din pască, din ouă și celelalte obiecte sfințite împreună cu pasca, încep a mânca apoi și din celelalte bucate până ce se satură. După ce s-au săturat de mâncat, prind a ciocni cu ouă roșii, și anume mai întâi soții între olaltă, apoi copiii cu părinții și părinții cu celelalte neamuri, amici și cunoscuți. Făcând-o aceasta, cred că toți cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealaltă lume”, scrie Radu Anton Roman în cartea sa.

Un alt obicei mai puțin știut este ordinea, în funcție de zile, în care trebuie ciocnite ouăle și părțile cu care se lovesc acestea. Astfel, în prima zi se lovesc doar cap în cap, a doua zi de Paște, se poate ciocni cap cu dos și abia în următoarele zile se pot da fund în fund (huscă în huscă, cum se mai zice în unele zone).

Cel mai mic de ani ține oul cu capul în sus, iar cel mai mare ciocnește cu oul său, și anume tot cu capul, zicând: «Hristos a înviat!», iar cel mai mic răspunde: «Adevărat c-a înviat!».

Unii, înainte de ciocnire, cearcă ouăle în dinți şi în frunte, adică le ciocnesc puțin de dinți sau de frunte, ca să vadă și să aleagă care îs mai tari. Și se zice că ouăle ce sună mai deschis sunt mai groase la găoace, prin urmare și mai tari.

Mai departe se crede și se zice că al cărui ou se ridică sau se sparge mai întâi, acela e mai slab, prin urmare are să și moară mai degrabă sau i se iartă păcatele”, mai scria Radu Anton Roman în cartea sa.

Ouă roșii de Paște. Sursa Foto: Shutterstock

Blestem mistic pentru cei ce foloseau ouă de lemn

Nu puține erau dățile când, din dorința de a brava sau a fi printre cei mai breji, unii foloseau lemnul sau ouă de la alte păsări, cu coaja mai tare, pentru a câștiga cât mai multe dispute. Așa că, pentru a-i pedepsi, asupra lor era aruncat un blestem puternic care să-i urmărească până în viața de apoi.

„Sunt însă o seamă și de aceia care nu se mulțămesc numai cu ouă roșii de găină, ci întrebuințează spre ciocnire și alte ouă, precum părăsituri de rață, gâscă și curcă. Ba unii, pe lângă acestea, întrebuințează încă și ouă de pichere sau chiar de lemn. Despre acești oameni lacomi la câștig se zice nu numai că sunt niște înșelători mârșavi, (…) ci se crede că respectivii au foarte mare păcat și toate ouăle câștigate în acest chip le vor mânca în cealaltă lume împuțite și cu viermi și cu venin”, detalia scriitorul în cartea ”Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.

Vă recomandăm să citiți și:

Alimentele care se dau de POMANĂ în prima zi de Paște, pentru sufletul celor adormiți

OUĂLE ROȘII – Simbolistica și tradiția unui obicei aflat la granița dintre creștinism și neopăgânism

Vopsirea ouălor de Paște. Ce alternative NATURALE există la vopselele artificiale cu aditivi alimentari