Prima pagină » Actualitate » SURSE. România ar putea fi obligată să plătească miliarde de dolari despăgubire companiei Gabriel Resources. Sentința, așteptată în februarie

SURSE. România ar putea fi obligată să plătească miliarde de dolari despăgubire companiei Gabriel Resources. Sentința, așteptată în februarie

SURSE. România ar putea fi obligată să plătească miliarde de dolari despăgubire companiei Gabriel Resources. Sentința, așteptată în februarie

România ar putea fi obligată să plătească cel puțin două miliarde de dolari despăgubire companiei Gabriel Resources în urma deciziei Tribunalului de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), așteptată pe 10 februarie.

Surse politice au declarat că autoritățile române caută deja surse financiare după ce riscă să piardă procesul intentat de compania miniera  pentru aurul de la Roșia Montană, în urma scandalului prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO. Oficialii statului ar fi început să lucreze deja la scenarii pentru plata acestor despăgubiri, ceea ce ar da o lovitură dură bugetului de stat.

Subiectul ar fi fost discutat miercuri în ședința de Guvern, oficialii așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari, au declarat surse guvernamentale pentru Digi24.ro.

Sursele citate au declarat că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv. În procesul cu statul român, Gabriel Resources, care deține Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.

Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023. „Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.

Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

Termenul limită al sentinței: 13 martie

Procedurile din cadrul procesului au fost încheiate la 13 septembrie 2023, deci sentința ar putea fi anunțată aproape oricând, cel târziu până la începutul primăverii.

„Gabriel Resources anunță că tribunalul de arbitraj din cadrul Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă în conformitate cu regula 38(1) din Regulile de arbitraj ICSID la 14 septembrie 2023.

Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România.

În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp”, se arată într-un comunicat al Gabriel Resources din 14 septembrie.

Principalul argument susținut de avocații RMGC, potrivit surselor citate, a fost că Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”, ceea ce ar fi constituit o probă a rea-credinței statului român. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată pe site-ul ministerului Culturii.

În 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor ca Roșia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană. Durata licenței era până în 2019, potrivit declarațiilor oficialilor români.

 

Citește și