Coaliția de guvernare s-a reunit, miercuri, pentru a discuta despre legea salarizării și modalitățile de finanțare a majorărilor salariale promise pentru bugetari, care vor intra în vigoare în perioada imediat următoare.
Pe lângă promisiunile de majorări salariale, guvernanții se confruntă și cu presiunea grevelor organizate de bugetari, care cer salarii mai mari. Deja s-a creat o adevărată „prăpastie” între angajații de la stat și cei din mediul privat, în favoarea bugetarilor în ceea ce privește venitul lunar.
Angajații din cultură vor beneficia de o creștere salarială de 20%, iar angajații Guvernului au solicitat o majorare de 30%.
De asemenea, angajații Parlamentului cer și ei salarii mai mari, dar premierul nu a răspuns încă solicitărilor funcționarilor parlamentari.
Deși Guvernul a adoptat creșterea veniturilor, fondurile necesare nu au fost încă alocate.
Liberalii susțin majorarea salariilor conform grilei prevăzute de lege pentru 2023, dar se opun majorărilor discreționare. PNL a solicitat Ministerului Finanțelor să prezinte situația încasărilor bugetare și impactul majorărilor salariale. Între timp, bugetarii resping ordonanța propusă de Guvern, potrivit Antena 3.
Angajații din subordinea premierului afirmă că majorarea nu depășește 10% și se va acorda în două tranșe.
Liderul de sindicat Noni Iordache spune că salariul la ora actuală este de 5.000 de lei, sub salariul mediu din România. În același timp, salariul „mediu” din privat variază între 3.200 și 3.500 de lei, mult sub ce câștigă sectorul bugetar.
Bugetarii spun că, din cauza condițiilor salariale, volumul de muncă a crescut. Reamintim că ultima majorare salarială în aparatul bugetar a fost făcută în decembrie 2023, cu 5 procente.
Citește și: