Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziției din Belarus, pentru prima dată în România. Povestea profesoarei de engleză, devenită rivalul numărul unu al lui Lukașenko. ”Nu va exista un Belarus liber fără o Ucraină liberă”

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, secretarul de stat american Antony J. Blinken, dar și Svetlana Tihanovskaia – lidera opoziţiei belaruse – se numără printre cei aflați în această perioadă la București, începând cu Reuniunea Liderilor de la Munchen, pe 28-29 noiembrie și continuând cu Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, pe 29-30 noiembrie. Evenimentul reprezintă prima reuniune la nivel înalt organizată într-un stat aliat de pe flancul estic de la declanșarea războiului.

Într-o perioadă în care întrebarea de bază a oficialilor români este aceea dacă țara noastră va intra sau nu în Schengen, Bucureștiul devine în aceste zile punctul de forță și de vizibilitate al diplomaţiei europene şi euroatlantice, prin prezența unor lideri-cheie în materie de securitate.

Povestea Svetlanei Tihanovskaia, una cu multe repercusiuni și necunoscute, lăsate de regimul lui Lukașenko

Iată cum își  începea, în 2020, povestea Svetlana Tihanovskaia, într-un material video găzduit de New York Times.

„Omul pe care îl iubesc încerca să înlăture un dictator. Și pentru asta a fost aruncat în închisoare. Așa că am făcut ce ar face orice soție devotată. Am candidat în locul lui. (…) Nu eram interesată de politică. Tot ce îmi doream era să fiu o mamă și o soție bună. Acum, conduc revoluția împotriva ultimului dictator al Europei. (…)

Soțul meu străbătea țara în lung și-n lat stând de vorbă cu oamenii obișnuiți, întrebându-i în ce condiții trăiesc. Devenise o prioritate pentru el, pentru că aflase din interior cum stau lucrurile”, sunt mărturisirile emoționante ale femeii ajunsă astăzi figura-simbol a opoziției belaruse.

De la profă’ de engleză la inamicul lui Lukașenko

Născută în 1982, Svetlana Tihanovskaia, profesoară de engleză și traducătoare, a mărturisit că a candidat la prezidențialele din 2020 pentru a-și elibera soțul – activistul Serghei Tihanovski, condamnat la 18 ani de închisoare pentru organizarea unor manifestații împotriva regilmului lui Lukașenko.

„Soţul meu, Serghei Tihanovski, este condamnat la 18 ani de închisoare. Dictatorul se răzbună în mod public pe opozanţii săi cei mai puternici”, a reacţionat Tihanovskaia pe Twitter. „Lumea întreagă priveşte. Nu ne vom opri”, a mai adăugat ea.

Lidera opoziţiei, pe lista persoanelor urmărite pentru ”instigare la răsturnarea ordinii constituţionale

În 2020, la scurt timp după alegerile prezidenţiale din 9 august, contestate de opoziţie, dar pe care preşedintele Aleksandr Lukaşenko – aflat la putere de 26 de ani – susţine că le-a câştigat, Belarusul a plasat-o pe lidera opoziţiei pe lista persoanelor urmărite pentru ”instigare la răsturnarea ordinii constituţionale.”

Svetlana Tihanovskaia a fost, într-un final, nevoită să plece în Lituania, împreună cu cei doi copii. Din exil, femeia în vârstă de 40 de ani, continuă să lupte pentru democratizarea Belarusului.

Lidera opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia a avut, încă de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina, poziții ferme și solidare cu poporul ucrainean. Ea a afirmat într-un interviu pentru AFP că poporul belarus sprijină Ucraina, fiind de părere că soarta ţării sale este legată de modul în care se va încheia actualul război.

„E prima mea vizită în România și sunt bucuroasă să fiu aici”

Începând de duminică, lidera opoziției din Belarus se află la București, fiind invitată să se adreseze participanților la Reuniunea Liderilor de la München, organizată în România între 27 și 29 noiembrie.

Svetlana Tihanovskaia le-a mărturisit jurnaliștilor de la Hotnews că sprijinul României pentru bieloruși a fost și este unul constructiv.

„Tot în acel momen, România a lansat 100 de burse pentru studenți din Belarus. Era important pentru oamenii din Belarus, la momentul respectiv, să vadă că sunt bineveniți în Uniunea Europeană. Acum, pentru că mergem înainte cu schimbările democratice, care vor avea loc mai devreme sau mai târziu, avem nevoie de know-how în legătură cu instituțiile democratice.

Noi cerem un fel de training sau internships, iar oameni noștri din diplomație și nu numai să vină aici să vadă cum funcționează instituțiile democratice din interior. Asta am discutat la ministerul de externe, a declarat Svetlana Tihanovskaia, într-un interviu pentru Hotnews.ro. 

„Dictatorii sunt întotdeauna comparați. Într-un moment foarte important, Lukașenko a fost numit „Lukașescu”

„Ca și Ceaușescu, în toți acești ani, și-a construit imperiul personal, cu oameni care trăiesc în sărăcie și nu au posibilitatea să-și dezvolte propriile afaceri, dar unde fiecare poate fi șantajat, arestat.

Atitudinea regimului către oameni a fost aceeași: «sunteți niște nimeni, sunteți sclavii noștri, trebuie să ne îndepliniți ordinele etc»”, a declarat Svetlana Tihanovskaia pentru publicația din România. 

”Nu va exista un Belarus liber fără o Ucraină liberă”

Svetlana Tihanovskaia consideră că destinele Belarusului şi Ucrainei sunt ”legate” şi că ”nu va exista un Belarus liber fără o Ucraină liberă.”

„Atât timp cât Vladimir Putin se va afla la putere vor exista ameninţări la adresa Ucrainei şi la frontiera de vest a Belarusului. Oamenilor le este frică, evident. Trăim ca într-un gulag în Belarus, în acest moment, însă belaruşii au energia să continue”, a declarat aceasta pentru The Associated Press.

Lidera opoziţiei belaruse a explicat motivul pentru care Aleksandr Lukaşenko susţine războiul rus în Ucraina, aceasta afirmând că „Vladimir Putin l-a ajutat să reprime manifestaţiile uriaşe de după alegerile prezidenţiale din august 2020, în care Lukaşenko a obţinut al şaselea mandat, cu 80% din voturile exprimate, potrivit rezultatului oficial, nerecunoscut de Occident.”

Potrivit Svetlanei Tihanovskaia, considerată adevăratul câştigător al alegerilor prezidenţiale din 2020, ”poporul belarus nu susţine acest război.”

”Lukaşenko a antrenat ţara noastră în această invadare a Ucrainei, întrucât el rambursează Kremlinului sprijinul primit în 2020.”

Iohannis: „Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză”

Unitatea transatlantică în contextul războiului din Ucraina a fost „o surpriză strategică pentru Rusia”, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea Conferinței Munchen pentru Securitate, organizată la București.

„Suntem mai uniţi, mai hotărâţi să ne apărăm valorile fundamentale: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege prietenii şi aliaţii. Unitatea înseamnă şi solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue în mod coordonat. Toţi partenerii trebuie să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia atât cât este nevoie”, a spus președintele.

Președintele a reiterat că „războiul iraţional pornit de Rusia pe 24 februarie nu este o agresiune doar la adresa Ucrainei, ci un asalt în toată regula la adresa valorilor şi principiilor noastre fundamentale, ale arhitecturii securităţii euro-atlantice”.

„La nouă luni după ce a început conflictul din Ucraina, am primit lecţii care sunt evidente. Două rezultate sunt foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieşit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euroatlantică şi pentru stabilitatea globală”, a arătat şeful statului.

Preşedintele Iohannis îl va primi, marţi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul de stat american Antony Blinken

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, primirea este programată pentru ora 10,30. Ambasada SUA la Bucureşti a anunţat că secretarul de stat Antony Blinken se va afla în România, în perioada 28 – 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO.Oficialul american va avea consultări politice, marţi, şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

De asemenea, secretarul de stat Antony Blinken şi prim-ministrul român Nicolae Ciucă vor vizita expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”, un eseu fotografic, tematic, care explorează relaţiile diplomatice, de securitate, economice şi culturale dintre poporul român şi cel american.

Bogdan Aurescu: „Vom avea o agendă politico-diplomatică și de securitate extrem de încărcată”

Reamintim că în perioada 29-30 noiembrie 2022 va avea loc, la București, Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO. Evenimentul va fi găzduit, în numele României, de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

De asemenea, în perioada 28-29 noiembrie 2022, va avea loc, la București, Reuniunea Liderilor de la München (Munich Leaders Meeting – MLM). Ministerul Afacerilor Externe este co-organizator al acestui eveniment prestigios, care constituie formatul restrâns al Conferinței de Securitate de la München (Munich Security Conference – MSC).

Temele din cadrul reuniunii se vor concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

În plus, miniștrii de externe ai statelor NATO vor reitera unitatea statelor aliate pentru adaptarea Alianței la noile realități în care Rusia reprezintă cel mai important risc la adresa securității euroatlantice, așa cum a fost definit în noul concept strategig adoptat la Madrid

„Vom avea o agendă politico-diplomatică și de securitate extrem de încărcată și dinamică săptămâna viitoare, începând cu Reuniunea Liderilor de Munchen, pe 28-29 noiembrie, și continuând cu Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, pe 29-30 noiembrie. Bucureștiul va fi astfel, timp de trei zile, capitala diplomației europene, euroatlantice și dincolo de aceste regiuni.

Aceste două evenimente de înaltă vizibilitate pentru țara noastră și cu participare internațională de cel mai nivel înalt, organizate în premieră în România, au loc într-un moment critic pentru securitatea regională și euroatlantică, marcat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și de impactul său multidimensional, reconfirmând profilul activ al țării noastre la nivel internațional, mai ales pe dimensiunea de politică externă și de securitate, dar și importanța strategică a Mării Negre,” a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu această ocazie.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea țării noastre la Alianță, în anul 2004, și a doua reuniune formală aliată după Summitul de la București din 2008.