Termenul pentru înscrierea ca alegător în străinătate, prelungit cu o lună. La cât a ajuns numărul celor care vor să voteze prin corespondență

Românii din străinătate au posibilitatea să se înscrie ca alegător la scrutinul pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul României, la secția de votare sau prin corespondență, până la data de 22 octombrie, după ce data-limită a fost prorogată de la 21 septembrie, prin legea care modifică acte normative în materie electorală, promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată miercuri seara în Monitorul Oficial. Prin această lege, cei din Diaspora vor putea vota, teoretic, în zilele de sâmbătă și duminică, 5 și 6 decembrie, la secțiile de vot organizate în străinătate, dar înființarea lor depinde de decizia autorităților statelor respective cu privire la gestionarea riscului de răspândire a noului coronavirus.

Cetățenii români stabiliți în străinătate înregistrați ca alegători în străinătate, la secția de votare sau prin corespondență, a ajuns, din 1 aprilie până joi, la aproximativ 11.500, cu peste o mie mai mulți decât miercuri, înainte de publicarea în Monitorul Oficial a legii care modifică prevederile privind alegerile parlamentare, printre care și posibilitatea de înscriere până cel târziu cu 45 de zile înainte de derularea votului, respectiv 22 octombrie.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Creștere semnificativă, de aproximativ 10%, într-o singură zi

La momentul anunțului privind semnarea decretului pentru promulgarea numărul alegătorilor înscriși depășise pragul de 10.000, respectiv erau înscriși pentru votul la secție 2.315 cetățeni români, iar prin corespondență, 7.991. La ora publicării, numărul lor crescuse, în special al celor înscriși pentru votul prin corespondență, respectiv a ajuns la 8.889, iar cel pentru votul în secții, la 2.608 de alegători înscriși.

Numărul lor a crescut după publicarea legii în Monitorul Oficial, dar și după declarațiile președintelui Klaus Iohannis din conferința de presă de miercuri seara, când i-a îndemnat pe românii din afara granițelor să se înregistreze ca alegători prin corespondență, argumentând că autoritățile nu au garanția că vor putea fi deschise secții de vot în toate țările unde se află conaționali.

„Aș face un apel către diapora să se înscrie pentru votul prin corespondență. Nu avem nicio garanție că se vor putea deschide secții de votare în toate țările unde avem români care doresc să voteze. Este foarte important să se înscrie, altfel, este posibil ca în unele țări să nu poată vota”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri seară, în cadrul conferinței de presă.

De ce depinde organizarea de secții de vot

Legea publicată în Monitorul Oficial prevede circumstanțele în care românii nu vor putea vota în secțiile din străinătate.

Art. VII. – (1) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care autoritățile competente din țara de reședință nu permit, din motive de securitate, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, înființarea de secții de votare, atât în sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare cât și în afara acestora, nu se organizează secții de votare în țara respectivă.

(2) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care autoritățile competente din țara de reședință retrag, din motive de securitate, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, acordul privind înființarea de secții de votare în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și/sau în afara acestora, nu se mai desfășoară operațiunile de votare cadrul secțiilor de votare în cauză.

(3) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care autoritățile competente din țara de reședință retrag pe parcursul procesului de votare, din motive de securitate, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, acordul privind desfășurarea operațiunilor de votare în secțiile de votare organizate în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și/sau în afara acestora, nu se mai desfășoară operațiunile de votare în cauză. În acest caz, prevederile Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(4) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care nu pot fi asigurate măsurile de securitate impuse de autoritățile statului de reședință în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19 în nicio secție de votare, nu se organizează secții de votare în țara respectivă.

(5) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 care au loc în străinătate, în cazul în care în sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular nu pot fi asigurate măsurile de protecție sanitară în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19 impuse de autoritățile competente din România sau țara de reședință pentru funcționarea secției de votare, aceasta poate fi organizată în orice altă locație din aceeași localitate.

Câți au votat prin corespondență anii trecuți

La scrutinul anterior la care românii au putut să se înregistreze pentru a vota din străinătate, alegerile prezidențiale din septembrie 2019, la termenul-limită 41.003 de români optaseră pentru votul prin corespondență, în timp ce 38.944 români din străinătate s-au înscris pentru votul la secție. În turul doi fuseseră validate 17.503 de voturi prin corespondență, cu aproape 8.000 mai puține decât în turul întâi.

În ceea ce privește alegerile parlamentare la care au putut să se înscrie din diaspora prin corespondență, primul scrutin a fost în decembrie 2016. AEP anunța în data de 8 noiembrie, că au fost primite 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din diaspora.