Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești | Tabloul ”Natură statică cu cireșe, caise și tutun” (Theodor Aman), adjudecat pentru 70.000 euro + Picturile maestrului Ștefan Câlția, printre ”vedetele” Licitației de Toamnă Artmark

Cei mai importanți 100 artiști români – dar și cele mai prestigioase colecții, cele mai valoroase opere ale artei românești și capodopere de valoare muzeală – au fost prezentați în ceea ce poate fi etichetat drept cel mai însemnat și așteptat eveniment al pieței românești de artă, Licitația de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, organizată de Casa de Licitații ”Artmark”.

Marți, 25 octombrie, colecționarii și iubitorii de artă au descoperit o elegantă selecție de opere semnate de marii maeștri ai secolului XIX – Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tăttărescu sau Theodor Aman, alături de lucrări ale interbelicilor Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Pallady ori a postmodernilor Țuculescu, Baba sau Ciucurencu.

În același timp, în cadrul licitației au fost prezentate și lucrări aparținând maestrului Ștefan Călția – artistul care, așa cum precizează specialiștii Artmark, ”creează nu doar lucrări, ci un univers efectiv, în care ne invită să reflectăm și să cugetăm asupra lumii”.

Două dintre tablourile pictorului Ștefan Câlția s-au aflat printre ”vedetele” acestei licitații – ”Papagheno” (2020) și ”Papagalul (Păpușăreasa)” – 2020.

Theodor Aman – ”Natură statică cu cireșe, caise și tutun”

Piesa de rezistență a Licitației de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești organizată de Artmark a fost, fără îndoială, tabloul ”Natură statică cu cireșe, caise și tutun”, aparținând lui Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeş – 1891, Bucureşti), pictorul elogiat și criticat deopotrivă, deseori comparat cu Nicolae Grigorescu.

Este vorba despre un ulei pe pânză 35 x 46 cm semnat stânga jos – cu brun – ”Th. Aman”, estimat la 70.000 – 100.000 euro, tablou care a făcut parte din colecția istorică a medicului Carmen Bușulenga-Nicolau, autoare a numeroase studii de specialitate (ginecologie, medicină infantilă și pediatrică, pneumologie), medic la Clinica de Pediatrie a Spitalului ”Grigore Alexandrescu” (anii ’60-’70).

”Natură statică cu cireșe, caise și tutun” a fost adjudecat pentru suma de 70.000 euro.

”Majoritatea operelor (n.red. – aparținând lui Theodor Aman) gravitează în jurul florilor sau a fructelor, însă există și o categorie – în care regăsim și opera de față,  ”Natură statică cu cireșe, caise și tutun”- cu o recuzită eclectică. Obiecte personale, veselă, gazete, ulcioare, statuete și alte obiecte de mici dimensiuni compun uleiuri excepționale.

Reconstrucția acestui imaginar atât de personal ne ajută să completăm acea imagine încețoșată pe care istoria artei a recreat-o uneori pictorului Aman. Un element foarte interesant constă în unitatea de stil pe care Aman o punctează în crearea acestui ciclu de naturi statice. Toate răspund unei rigori compoziționale excepționale și, chiar dacă pictate la distanță de circa zece ani, par să nu aibă nici o discontinuitate stilistică”, transmit specialiștii Artmark.

Ion Țuculescu – ”Câmp de porumb”

 ”Câmp de porumb” – ulei pe pânză 60 x 50 cm semnat dreapta jos, cu negru, ”I. Țuculescu” – a fost estimat de specialiștii casei de licitații ”Artmark” la 40.000 – 60.000 euro – fiind adjudecat pentru suma de 57.500 euro.

Această operă a participat la expoziția ”Rumanian Art of the 20th Century”, Royal College of Art, Londra – la cat. 12 – sub titlul „Câmp de porumb”.

”Luându-și drept repere folclorul străvechi și stilistica artei populare românești, Ion Țuculescu devine începând cu anii ’30 un participant la marile mișcări ale creației plastice universale.

Pe lângă primitiv, care îl atrage încă de la început, artistul va acorda o mare atenție realului, surprinzându-l în spațiul său vizual imediat, spațiul ulterior fiind ocupat de etosul popular, cu ajutorul căreia va crea o nouă realitate, îndreptată spre un mister cosmic mărturisit.

Își va dedica prima etapă creativă artei populare românești, care îl va ademeni prin modernitatea pe care aceasta o propunea, prin procedeele specifice de geometrizare și prin coloritul de o impresionantă decorativitate și vitalitate”, precizează specialiștii ”Artmark”.

Nicolae Grigorescu – ”Ciobănaș pe Valea Doftanei”

”Ciobănaș pe Valea Doftanei” – ulei pe lemn 22 x 39 cm semnat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu” -, aparținând lui Nicolae Grigorescu (estimare – 40.000 – 60.000 de euro) a fost adjudecat pentru suma de 50.000 de euro.

Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. A devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care – în primele decenii ale secolului al XX-lea – căutau să identifice și să scoată la iveală valorile spiritualității românești.

”Unul dintre cei mai îndrăgiți protagoniști ai operei sale va fi negreșit ciobănașul. Cu noblețe în vorbă, în privire, precum și în port, ciobănașul plaiurilor grigoresciene se înfățișează sprinten și mlădios. Asemnea unui monarh, ciobănașul stăpânește și veghează locul său natal, scăldat în luminile dimineților răcoroase ori în clarobscururi nocturne. Ani de-a rândul, Grigorescu îl va urmări îndeaproape, căutându-l vara prin munți și cercetându-l cu dragoste.

Pe Ciungi, în munții Agapiei, pe Valea Siretului, Valea Buzăului, Valea Moșneagului, în preajma Ruinelor de la Văratec ori pe Bucegi, pictorul îl va surprinde fidel, cu încântare, prezența sa devenind o mărturie vie a spațiului autentic românesc”, explică specialiștii casei de licitații.

”În fața unei arte mânuite cu virtuozitate și precizie, artistul Grigorescu va invoca pe parcursul creației sale toate genurile artistice. De la portrete, scene de interior, naturi moarte, nuduri, peisaje, subiecte inspirate din campania de independență, la scene din viața țăranului român, artistul va surprinde în peregrinările sale vederi autentice”

Artmark

Ștefan Câlția – ”Papagheno”, ”Papagalul (Păpușăreasa)” și ”Maimuța cu ochii verzi”

Născut în Brașov, pe data de 15 mai 1942, Ștefan Câlția se definește ca fiind un ”pictor al cerului”, încadrându-se în genul picturii realismului fantastic – realism magic – fiind, probabil, cel mai important reprezentant al acestui gen. Are ca teme principale insula, zborul – mai exact plutirea, făcând legătura dintre gând – ce înseamnă a merge prin și pe deasupra lucrurilor – și materia tangibilă – și acoperă tema compozițiilor cu figuri umane.

Povestea este foarte importantă pentru maestrul Ștefan Câlția și se reflectă în compoziții concepute clasic, tipic compozițiilor de artă plastică fără elemente decorative. Abordează două moduri: personajul uman mic într-un mediu amplu și personajul uman în relație armonică cu mediul ducând prin elemente simbolice povara propriei vieți, potrivit specialiștilor.

”Papagheno [2020]” – ulei pe pânză 90 x 85 cm semnat și datat stânga jos, cu roz, ”Câlția, 2020” – a fost estimat la 15.000 – 25.000 de euro, fiind adjudecat pentru suma de 38.500 euro.

”Papagalul verde (Păpușăreasă) – [2020]” – ulei pe pânză 65 x 45 cm semnat și datat dreapta jos, cu roz, ”Câlția, 2020” – a fost estimat, la începutul acestei licitații organizate de ”Artmark” la 7.000 – 12.000 de euro.

Tabloul a fost adjudecat, însă, pentru … 32.500 euro.

Nicolae Tonitza – ”Gălbenele și iriși”

”Gălbenele și iriși” – ulei pe carton 30 x 38.5 cm semnat stânga sus, cu brun, ”Tonitza” – a fost estimat de specialiștii casei de licitații la 20.000 – 30.000 de euro, fiind adjudecat pentru suma de 35.000 euro.

Opera a participat la expoziția ”Împreună în trecut, în prezent și-n viitor” – Galeria Romană, București, 8 iulie – 29 august 2022.

”Armonist al formelor traduse prin culoare, pictorul Tonitza acordă un studiu atent naturii, care i se va dezvălui de fiecare dată interesantă și instructivă. Pentru o înțelegere aprofundată a limbajului picturii artistul va prefera studiul liber al naturii, în anotimpul de vară, atunci când culoarea se revarsă liber și luminos asupra formelor.

În mijlocul naturii va întâlni florile, acestea făcându-și apariția în repertoriul său începând cu anii ’20. Una din primele expoziții în care remarcăm acest gen va fi expoziția comună «N. N. Tonitza – Ștefan Dimitrescu» din ianuarie- februarie 1920, în cadrul căreia artistul avea să expună mai multe compoziții cu flori”, precizează specialiștii Artmark.

”O prezență fertilă a florilor o observăm și în preajma anilor 1935-1937, perioadă în care, timp de trei veri consecutive pictorul se va afla la Schitul Durău (Neamț), unde va picta în encaustică împreună cu elevii săi de la Academia de Arte Frumoase din Iași. Pe lângă lucrările realizate aici, artistul își va dedica timpul liber studiului florilor. Rezultatul acestor studii va putea fi admirat în cadrul expozițiilor «Grupului celor patru», precum și în cadrul expozițiilor personale, unde artistul avea să expună un număr semnificativ de compoziții și panouri cu flori”

Artmark

Citește și:

• Un tablou semnat de Adrian Ghenie a obținut cea mai mare adjudecare în prima licitație a casei Artmark din noul sezon / Cu cât s-a vândut
• EXCLUSIV | Licitația ”Istoria românilor între Principate și Regat”, etapa I. Cu ce sume au fost adjudecate copia oficială a Convenției de la Paris (1858) și fotografia originală a lui Avram Iancu (VIDEO)
• EXCLUSIV | A fost descoperită copia oficială a Convenției de la Paris (1858), piatra de temelie a statului român modern. Academicianul Răzvan Theodorescu: ”Un asemenea document ar trebui să stea la intrarea în Muzeul Național” (GALERIE FOTO)
• EXCLUSIV | Tezaurul Cultural Național, îmbogățit cu manuscrisul ”Despre neajunsul de a te fi născut”, aparținând lui Emil Cioran. Cezar Florea (Historic): ”Un substanțial și excepțional material de cercetare”