Tot mai mulți români încep să cultive „hrana bogaților”, leguma considerată o adevărată DELICATESĂ

Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău pregătește omologarea și brevetarea unui soi nou de legumă, supranumită și „hrana bogaților”. Are întrebuințări multiple – alimentare, medicinale, ornamentale și melifere.

Despre această plantă se spune că ar fi originară din Africa de Nord, dar unele studii o dau ca provenind din Europa, zona Canarelor.

Unde se cultivă anghinarea, „hrana bogaților”

Anghinarea se cultivă cel mai mult în SUA și în țările bazinului mediteraneean, cu preponderență Italia, Spania și Franța. Peste Atlantic, California asigură 100% din necesarul Americii.

Și românii au început să cultive anghinarea, în zonele de câmpie și deal, chiar aproape spre munte.

Anghinarea se cultivă pe un teren nu argilos, unde există umiditate. Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, se pot obține mai multe recolte într-un an. De asemenea, planta iubește lumina și solul umed.

ECONOMIE Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România

22:47

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 22 decembrie, de la ora 20.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

22:00

Pentru țara noastră, cele mai propice zone de creștere și dezvoltare sunt în sud, sud-vest și est, zona de câmpie.

Despre anghinare se știe că este o plantă erbacee, perenă, legumicolă, alogamă, entomofilă, meliferă, cu un sistem radicular viguros, care pătrunde adânc în pământ. În partea superioară a rădăcinii formează nişte lăstari la baza cărora cresc rădăcini subţiri.

BRGV Buzău depune eforturi pentru omologarea și brevetarea un soi nou de anghinare obtinut sub denumirea provizorie de „Columna”, aflat în Anul 1 de testare la ISTIS.

Soiul de anghinare „Columna” are mai multe întrebuințări – alimentare, medicinale, ornamentale și melifere, dar principala direcție de utilizare este cea alimentară, fiind considerată o delicatesă în bucătărie. De la anghinare se consumă solzii cărnosi și suculenți, cel mai apreciat și utilizat în gastronomie fiind receptaculul floral; recoltarea se face din iulie până la venirea înghețului.

Pe vremuri, această plantă era supranumită „hrana bogaților”, în prezent fiind utilizată în bucătăria mediteraneeană.

Dar și în spectrul medical are întrebuințare, fiind un bun stimulator al sistemului imunitar datorită conținutului de inulină. Anghinarea are beneficii asupra ficatului, inimii și nivelului de colesterol.

Fiind o plantă meliferă, anghinarea are și valoare apicolă, iar din perspectivă ornamentală soiul „Columna” prezintă rol estetic, decorativ, ce impresionează privirea prin contrastul dintre vigoarea și mărimea frunzelor zimțate și delicatețea și culoarea florilor violacee.

Anghinarea se consumă fie în stare crudă, sub formă de salate, fie preparată cu diferite sosuri.

Această plantă conține cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri și este și o importantă sursă de fibre.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău regenerează şi ameliorează varietăţi de anghinare cu scopul identificării de noi genotipuri cu caracteristici distincte în vederea conservării acestora pe termen mediu şi lung, notează antena3.ro.