Vladimir Putin era reales, pe 18 martie 2018, în funcția de președinte al Rusiei, pentru încă un mandat de șase ani. „Țarul” se înscăunase la Kremlin încă din anul 1999, atunci când devenise președinte interimar după ce Boris Elțîn își dăduse demisia. Campania prezidențială din anul 2018 a fost una „suspectă”, potrivit unor informații de ultimă oră, care devoalează scenariul pus la punct încă din anul 1999 pentru ca orice surpriză să fie eliminată, respectiv „Kremlin, fieful lui Putin”.
În anul 2004, Vladimir Putin a fost reales pentru un al doilea mandat de președinte al Rusiei, care a durat până în data de 7 mai 2008.
Ulterior, totul a devenit din ce în ce mai simplu pentru Vladimir Putin, iar fotoliul de la Kremlin a fost securizat.
În luna martie a anului 2024, Putin a câștigat un nou mandat de președinte al Rusiei, iar „Țarul” poate deveni cel mai longeviv lider al Rusiei, depășindu-l pe Stalin.
În Rusia lui Putin, nimic nu este ceea ce pare a fi, iar o anchetă a organului de supraveghere a alegerilor din Rusia – Golos – dezvăluie că în campania prezidențială din anul 2018 au fost folosite fonduri „la negru” de cei care doreau ca Putin să fie, din nou, învingător.
În acel an a izbucnit un scandal imens în Rusia, un caz major de delapidare, iar noi informații arată că sute de mii de euro – dintr-o singură regiune a Rusiei – au fost utilizate pentru realegerea lui Putin.
Campania prezidențială din 2018 nu a făcut publică, firește, această „contribuție” care a depășit limita legală de donație, o infracțiune care ar fi trebuit să ducă la îndepărtarea lui Vladimir Putin din cursă, conform legislației ruse.
În luna februarie a anului 2024, Elena Lopaeva, fostul viceprim-ministru al regiunii Perm din Rusia, a fost condamnată pentru deturnarea a 67,7 milioane de ruble (730.000 de dolari) de la o organizație de caritate numită Assistance – 21st Century. Un judecător a condamnat-o la patru ani de închisoare și a amendat-o cu 500.000 de ruble (5.380 de dolari).
Potrivit unei noi investigații a mișcării independente de monitorizare a alegerilor din Rusia, Lopaeva a dezvăluit în timpul anchetei că banii pe care i-ar fi deturnat au fost cheltuiți pentru campania prezidențială din 2018 a lui Vladimir Putin.
Potrivit fostului oficial, ea a primit chiar și o felicitare de mulțumire de la echipa lui Putin pentru „eforturile” sale de a ajuta campania, notează Meduza.
În același timp, însă, nicio donație din partea organizației de caritate nu a fost înregistrată în situațiile financiare ale campaniei lui Vladimir Putin.
„O flagrantă încălcare financiară de o asemenea amploare ar fi trebuit să ducă la înlăturarea actualului președinte din alegeri”, precizează reprezentanții Golos.
Dacă respectivul candidat încalcă această regulă și cheltuiește mai mult de 20 de milioane de ruble (250.000 de dolari) dintr-o sursă externă, legea cere eliminarea acestuia din cursă.
Assistance – 21st Century a fost înființată în regiunea Perm, în anul 2010, de regizorul Pavel Pechenkine. Corporația energetică Lukoil a contribuit cu bani la organizație, în schimbul unor beneficii fiscale: dobânda câștigată din fondurile depuse trebuia să fie direcționată către proiecte comunitare din regiune.
Din 2014 până în 2019, potrivit procurorilor, organizația de caritate a primit donații în valoare de 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 52 de milioane de dolari), iar cifra sa totală de afaceri s-a ridicat la peste 22 de miliarde de ruble (237 de milioane de dolari).
În anul 2017, Elena Naidanova a fost numită director al fundației, în timp ce a servit simultan ca director financiar pentru campania de realegere a guvernatorului interimar Maxim Reșetnikov.
Potrivit acesteia, 134 de milioane de ruble (1,4 milioane de dolari) de la fundație au fost cheltuite pentru candidatura lui Putin la președinția din 2018.
„Acest lucru s-a întâmplat pentru că Rusia Unită – partidul de guvernământ al țării – nu a oferit fonduri pentru campanie”, a susținut Naidanova. „Nu știu – întreabă Rusia Unită de ce nu s-au deranjat să înființeze un sediu de campanie și să obțină finanțare de la Moscova (…) și de ce i le-au pus pe toate în cârcă guvernatorului, chiar dacă asta însemna încălcarea legii”, a mai spus ea în fața jurnaliştilor.
Conform mărturiei lui Naidanova în instanță, Lopaeva ar fi spus că finanțarea pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 2018 a fost făcută folosind fonduri de la fundația Assistance – 21st Century, sub masca unui proiect numit „Regiunea Perm – Înaintând! O nouă eră”.
Contractele pentru acest proiect au rămas efectiv neîndeplinite, iar banii au fost retrași și cheltuiți pe salarii pentru strategii politici, plăți către cei care au avut ca misiune manipularea mass-media și alte activități de campanie.
În opinia co-președintelui Golos, scheme similare au fost și sunt folosite, în mod tradițional, și în alte regiuni ale Rusiei.
„Este surprinzător că un caz atât de important nu a primit rezonanța pe care o merită. Presa s-a concentrat pe complotul propus de procuratură și a savurat detaliile fraudei, achiziționarea de șosete pentru guvernator folosind bani din fond și plata zborurilor pentru strategii politici. Cu toate acestea, cel mai important lucru în acest caz este că sunt dovezi suficiente pentru a pune la îndoială rezultatele alegerilor prezidențiale din 2018”, spune co-președintele Golos, Stanislav Andreychuk.
„Aceste probleme au continuat în campania prezidențială din 2024. De exemplu, în decembrie 2023, deja în timpul alegerilor, am atras atenția asupra colectării ilegale de semnături în sprijinul nominalizării lui Vladimir Putin, care a fost făcută de persoane juridice fără plată din fondul electoral, ceea ce este interzis de lege. La acea vreme, vorbeam și despre milioane de ruble care nu au fost incluse în rapoartele oficiale și, cel mai important, despre necesitatea recunoașterii semnăturilor strânse în acest fel ca invalide, ceea ce ar putea duce la refuzul de a înregistra candidatul”, continuă Andreychuk.
La rândul său, Denis Shadrin, expert Golos, spune că, în ultimele două decenii, acesta nu este primul și nici ultimul dosar penal legat de finanțarea ilegală a campaniilor electorale.
„Finanțarea ilegală a alegerilor vine prin tot felul de fonduri guvernamentale și alte fonduri extrabugetare, precum și prin fonduri colectate de funcționari de stat sau municipali. Aș numi astfel de fonduri «fond comun» sau «numerar negru». Sunt cheltuiți pentru campanie, strategii politici, falsificare, spoilere, mită etc.”, explică Denis Shadrin.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: