Tradiția mărțișorului. Simbolul milenar al norocului în tradiția românească. Care e semnificația șnurului alb-roșu?

Tradiția mărțișorului, un simbol milenar în cultura românească, continuă să fascineze și să aducă bucurie în fiecare an pe 1 Martie. Totuși, puțini cunosc semnificația profundă a șnurului alb-roșu care îl însoțește.

Mărțișorul, în tradiția românească, este mai mult decât un simplu obiect decorativ. Este considerat un talisman încărcat de istorie și tradiție, asociat cu venirea primăverii și cu speranța pentru un an plin de belșug și noroc.

Originea mărțișorului nu este cunoscută cu exactitate, dar legenda îl leagă de o luptă simbolică între Primăvară și Iarnă. Pe vremrea romanilor, oamenii locului dedicau prima zi a primăverii lui Marte, zeul războiului, al fertilității și al vegetației.

Culorile alb și roșu, împreună, reprezintă contrastul dintre pace și război, iar legenda spune că în prima zi a lunii martie, Primăvara a zărit sub zăpadă un ghiocel. Aceasta a încercat să îndepărteze zăpada de pe ghiocel, însă Iarna a zărit-o și a chemat gerul să omoare floarea.

În acel moment, Primăvara a protejat ghiocelul cu mâinile ei, însă s-a rănit în niște mărăcini. O picătură de sânge a căzut peste floare, iar toată zăpada s-a topit.

În diverse regiuni ale țării, tradiția mărțișorului se manifestă în moduri diferite, de la purtatul lui la gât timp de 12 zile până la legarea lui la ușă sau la coarnele animalelor pentru a alunga spiritele rele.

Obiceiul de a lega mărțișorul de o ramură de pom fructifer are și el o semnificație profundă. Fetele purtau mărțișorul la gât timp de 12 zile, apoi îl prindeau în păr și îl păstrau astfel până la înflorirea pomilor, când îl legau de o creangă, potrivit Antena 3.

Se spune că acest gest aduce belșug și rodnicie, iar când ne gândim la o dorință în timp ce îl legăm, aceasta se poate împlini.