Tradiții de Anul Nou 2023. Superstiții de Revelion

Anul Nou este foarte important în tradiția românilor, de această zi fiind legate multe obiceiuri și superstiții populare. În noaptea de Revelion se schimbă vechiul cu noul, anul ”bătrân” fiind înlocuit cu unul nou, mai ”tânăr”. La români,  multe obiceiuri au loc în Ajunul Anului Nou, dar există și numeroase superstiții legate de noaptea de Revelion. 

Tradiții de Anul Nou 2023. Superstiții de Revelion

Niciodată nu mătura în Ajun de Anul Nou pentru că vei alunga prosperitatea. Dacă în ajun speli rufe, îţi va merge rău tot anul. De altfel, nu este bine să speli rufe până la Bobotează, când se sfinţesc apele. Indiferent care este motivul, în noaptea de Anul Nou nu trebuie să plângi. Cei ce întâmpină noul an cu lacrimi pe față vor fi supărați și vor avea parte de o mulțime de probleme, iar cei ce dorm vor fi somnoroși întregul an.

Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc, în schimb, dacă femeia intră prima în casă, Anul Nou va fi plin de ghinion.

METEO A apărut prima prognoză meteo pentru primăvara anului 2026. Cum va fi vremea în România în lunile martie, aprilie și mai, potrivit meteorologilor EaseWeather

07:45

ACTUALITATE 15 Decembrie, calendarul zilei: Don Johnson împlinește 76 de ani. Moare Nicolae Manea

07:15

În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban, iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul.

Se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii, de Revelion, pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe. Unii merg chiar mai departe cu superstiţia şi, dacă sunt nevoiţi să scoată ceva din casă, cheamă pe altcineva în acest sens.

La miezul nopții, toate ușile și ferestrele trebuie să fie larg deschise. Făcând acest lucru vei permite noului an să pătrundă în casa ta, iar spiritele rele vor părăsi locuința odată cu anul ce a trecut.

Pe lângă toate celelalte bucate, de pe masa festivă nu trebuie să lipsească boabele de struguri și peștele. Se spune că cei ce consumă acest tip de carne vor trece peste probleme la fel de lin cum peștele trece prin apă. Tot în noaptea de Anul Nou trebuie să mănânci 12 boabe de struguri, câte o boabă pentru fiecare lună a anului și astfel vei avea un an plin de belșug.

Tradiții de Anul Nou 2023. Obiceiuri în Ajunul Anului Nou

În Ajunul Anului Nou există obiceiul mersului cu Pluguşorul şi cu jocurile cu măşti: capra, ursul, căluţul şi cerbul. Primeşte aceşti colindători ca să ai noroc la bani.

Legenda mai spune că prin formulele lor magice, dansul şi gesturile specifice, colindătorii îţi aduc sănătate şi belşug. Obiceiul Pluguşorului mai este legat şi de speranţa fertilităţii, versurile sale prezentând practicile agricole şi urări de holde bogate. În schimbul acestor urări, copiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. Jocul caprei, cel al ursului, căluţii şi jocul cerbului şi-au pierdut astăzi din semnificaţiile iniţiale, dar sunt încă niște obiceiuri respectate în Ajunul Anului Nou.

Sorcova este unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri românești de Anul Nou. Copiii se strâng în grupuri și, în prima zi a anului, merg la casele cunoscuților pentru a le ura mult noroc și un an mai bun. Sorcova este, la origini, o nuia pe care fiecare copil o decorează după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. După ce fac urările, copiii își primesc și daruri ce pot consta în dulciuri, fructe, colaci sau bani.