Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire. Ce semnificație are Blagoveștenia, sărbătoare prăznuită la dată fixă, 25 martie

Sărbătoarea Bunei Vestiri amintește de venirea Arhanghelului Gavriil la Fecioara Maria, în cetatea Nazaret, din Galileea, pentru a-i vesti că a fost aleasă de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor.

„Auzind Preacurata de la îngerul Gavriil o bună-vestire ca aceasta, s-a supus la voia Domnului Său și, prin smerenia cea adâncă, din inima cea iubitoare de Dumnezeu, a răspuns: «Iată roaba Domnului! Fie mie acum după cuvântul Tău!». Și îndată în sfântul ei pântece, prin lucrarea Sfântului Duh, s-a făcut zămislirea cea nespusă, fără îndulcire trupească, dar nu fără de îndulcirea cea duhovnicească”, potrivit „Viețile Sfinților”.

În Nazaret, pe când se afla la rugăciune, Sfânta Fecioară Maria a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

ACTUALITATE Ce a pățit un vlogger român în călătoria de peste 5000 km cu Dacia 1310, în SUA. Autoturismul s-a defectat în apropiere de Zona 51

10:23

ACTUALITATE ACCIDENT în lanț pe Autostrada A0, la km 75. În total 8 autoturisme și 7 persoane au fost implicate în cele două coliziuni

10:22

Buna Vestire, sărbătoare cu dată fixă

Buna Vestire este o sărbătoare creștină cu dată fixă, 25 martie, zi de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Buna Vestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici ortodoxe din perioada Cruciadelor.

Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că-L va naşte pe Iisus Mântuitorul.

Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.

Tradiții de Buna Vestire

Potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.

Această sărbătoare din perioada Postului Mare este prima pentru care Biserica Ortodoxă acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea.

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Pasărea anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

Obiceiuri de Blagoveștenie

Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

CITEȘTE ȘI:

Buna Vestire sau Blagoveștenia, sărbătoare mare pentru români. Ce se dă de pomană pe 25 martie