Tradiții și superstiții de Crăciun la români

Tradiții și superstiții de Crăciun la români. Un subiect interesant pentru generații întregi, care sărbătoresc nașterea Domnului, în 25 decembrie. Multe din obiceiuri sunt, însă, învăluite în mister.

Tradiții și superstiții de Crăciun la români

Tradițiile încep chiar cu 40 de zile înaintea Crăciunului, implicând obiceiuri și credințe diferite, de la masa tradițională de sărbători până la hainele purtate.

Obiceiurile se răsfrâng și în darurile de Crăciun, respectiv împodobitul bradului.

Tradițiile și obiceiurile sunt diferite la români, în funcție de zona de proveniență.

Există chiar și superstiții despre ce alungă spiritele nefaste și conferă noroc în noul an 2024.

Tradiții și superstiții de Crăciun la români. Postul Crăciunului

Cei mai mulți români aparțin ortodoxiei și mulți se pregătesc de Crăciun printr-un post de 40 de zile.

ANALIZĂ EXCLUSIV Cum am ajuns să avem cel mai mic IQ din UE. Explicațiile unui psihoterapeut, pentru Gândul. Cum arată harta „inteligenței” europene

05:00

Salariul minim si pensiile vor crește în Ucraina în 2026. În România, Guvernul Bolojan e pe contrasens și îi sufocă pe cetățeni cu austeritate

05:00

Postul amintește de patriarhii din Vechiul Testament, așteptarea lui Moise pe muntele Sinai și tabletele cu Decalogul.

De post, credincioșii nu mănâncă carne, brânză și ouă, dar au zile de dezlegare, stabilite de sfânta biserică. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri este o sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox, credincioșii pot bea un pahar de vin, iar dacă este o sărbătoare cu cruce roșie, ei pot mânca și pește.

Ziua de Ignat

Pe 20 decembrie este prăznuit Sfântul Ignat, martir creștin care, în anul 110 d.Hr., a fost aruncat în arenă și devorat de lei, pentru că nu a renunțat la Hristos.

De Ignat, credincioșii se adună în familie pentru a tăia porcul. Animalul este stropit cu agheasmă și așezat cu capul spre răsărit. Pe frunte sau pe ceafă i se cresteză crucea cu un cuțit, peste care se presară sare.

Sărbătoarea Sfântului Ignat îmbină obiceiuri păgâne cu hramul unui sfânt creștin.

Popoarele antice – egiptenii, grecii și romanii – sacrificau animale în perioadele de trecere de la un alt an sau anotimp, iar porcul reprezintă simbolul vechi al norocului, fertilității și belșugului pe masă.

Colindele de Crăciun

În Ajunul Crăciunului, colindătorii ne bucură cu frumoasele lor colinde, iar cei ai casei se oferă nuci, covrigi, mere, iar la oraș, bani. Un alt obicei cunoscut este mersul cu Steaua, în prima zi de Cărciun, evocând momentul din Biblie în care cei trei magi au urmat steaua pentru a ajunge la staulul în care s-a născut Iisus.

Tradiții și superstiții de Crăciun la români. Bradul de Crăciun

Bradul de Crăciun rămâne un simbol împământenit, se face în Ajunul Crăciunului și simbolizează viață infinită, fiind un copac veșnic verde. În vârf are o stea ce amintește de steaua ce i-a călăuzit pe magi spre Hristos.

În trecut, bradul era împodobit sărăcăcios, cu hârtie glasată și biscuiți, dar acum există o adevărată industrie a ornamentelor de brad, după cum știm. Pe de altă parte, iată că tradiția ornării bradului ar fi pornit de la popoarele germanice, scrie limarom.ro.

Masa de Crăciun

Ei bine, după un post lung, urmează răsfățul culinar de Crăciun, cu sarmale, piftie, caltaboși, cozonac.

În Dobrogea, masa se prepară și cu saramură de crap, pește la proțap, știucă umplută, dar și cherdele, plăcinte cu brânză și verdețuri.

În zona Bihorului se mănâncă torosul de Crăciun, făcut la ceaun cu carne de porc și varză călită în straturi, stropită cu vin alb.

Darurile de Crăciun

Copiii îl așteaptă cu bucurie pe Moș Crăciun, pentru a le aduce darurile mult visate. În trecut, obiceiul amintea doar de tradiția creștină, iar în familie se ofereau cadouri precum cele ale magilor pentru Hristos: aur, smirnă, tămâie.

În prezent, cadourile de Crăciun reprezintă o tradiție nu doar în sânul familiei, ci și între prieteni și colegi. Darurile pot fi de tot felul, de cele simbolice, până la cele utile, la casa omului.

Tradiții și superstiții de Crăciun la români. Superstiții de Crăciun

Există și numeroase superstiții de Crăciun, printre care enumerăm:

– În dimineața de Crăciun trebuie să te speli cu apă în care ai pus un obiect de argint și o nucă, pentru a fi sănătos și a avea noroc pe plan financiar
– Este obligatoriu să faci cadouri de Crăciun, altfel vei avea parte de sărăcie
– În Ajunul Crăciunului nu trebuie să împrumuți sau să arunci lucruri din gosodărie, altfel vei da norocul afară pe ușă!
– În seara de Ajun, primul om care intră în casă să fie bărbat, dacă nu vei avea ghinion
– Dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul
– De Crăciun, nu trebuie să faci curat sau să arunci gunoiul, pentru că vei arunca și norocul din casă