Tradiții și superstiții în a doua zi de Crăciun. Ce NU e bine să faci azi, de Soborul Maicii Domnului, ca să îți meargă bine în 2025

Pe 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, se sărbătorește Soborul Maicii Domnului, cea care L-a născut cu trup pe Iisus. DE această zi se leagă și multe superstiții, tradiții și obiceiuri, ce trebuie și ce nu trebuie să faci, ca să îți meargă bine în anul care vine. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă Română îl pomenește pe Sfântul Nicodim de la Tismana, condiderat părintele monahismului românesc.

Astăzi, 26 decembrie, este prăznuită sărbătoarea cu numele de Soborul Maicii Domnului. Cuvântul „sobor” înseamnă adunare oameni. Este o chemare către cei credincioși, ca să se adune aici, pe pământ, în cinstea Maicii Domnului.

Pe de altă parte, „soborul” aduce aminte că Maica Domnului se află preaslăvită, fără de asemănare în mijlocul tuturor Sfinților, iar adunarea de pe pământ este o prăznuire împreună cu cetele de îngeri din ceruri, scrie crestinortodox.ro.

Astfel, adunarea cerească se unește azi cu cea pământească, la cinstirea Maicii Domnului. Dacă vrei să îți meargă bine tot anul care urmează, este bine să ții cont de câteva tradiții și superstiții.

Azi, în cea de-a doua zi de Crăciun, nașii trebuie să-și viziteze finii. Cei care nu o fac, nu vor avea parte de ceea ce-și doresc. Este ziua în care rudele îndepărtate și cele prin alianță trebuie să se strângă laolaltă. Nu se spală haine în această zi, pentru că apa vărsată pe rufe o vei folosi la vindecarea rănilor. De asemenea, e o zi în care nu se muncește. Cine muncește azi, nu va mai avea zi liberă tot anul. Nu e bine să înjuri, să bârfești, să uneltești împotriva celorlalți. Cei care se răzbună vor suferi pierderi bănești. În zilele noastre, în fiecare zonă din țară este câte un obicei specific. În Bistrița Năsăud, oamenii colindă la casa preotului, iar în Alba feciorii își cheamă mândrele la joc. Se crede că persoanele care dansează cel mai mult și cel mai aprig vor fi sănătoase tot anul.

Ce trebuie să faci în a doua zi de Crăciun

În Transilvania, oamenii se duc „cu colacul” la nași. Colacul traditional constă în șapte pâini, două sticle cu țuică, trei sticle de vin, un cocoș, trei pui sau alte orătănii, o coastă de porc și șapte cârnați, dar și alte mărunțișuri. Când ajung la casa nașului, finul sărută mâna nașei și de trei ori se îmbrățișează cu nașul, zicând: „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”. Apoi, de la Crăciun și până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, că altfel nu se mărită. Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul, se va strica recolta care va veni, iar toamna va fi furtunoasă și ploioasă. În aceste zile, tradiția spune că se adoptau copiii orfani, rămași după războaie și molime.

CITEȘTE ȘI: