Tragedia din Munții Bucegi a deschis „Cutia Pandorei.” Cum și de către cine poate fi despăgubită o persoană atacată de urs în pădure

Tragedia din Munții Bucegi – o tânără de 19 ani a fost atacată de un urs în pădure, cuminând cu decesul acesteia – a deschis „Cutia Pandorei”, în ceea ce privește despăgubirile cerute de o persoană, în cazul în care este atacată de urs în pădure.

Reamintim că mai multe persoane care au fost atacate în ultimii ani de urs în pădure au dat în judecată Ministerul Mediului, cerând daune. În 2023, legea de acordare a daunelor provocate de animale sălbatice a fost modificată, fiind stabilită clar procedurile de despăgubire.

Tânăra moartă după ce a fost atacată de urs pe Jepii Mici a suferit numeroase leziuni externe şi interne, provocate atât de atacul animalului cât şi căderea de la înălţime, arată rezultatul examenului Medico-legal.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Ursul care a atacat-o este o femelă în vârstă de 4-5 ani care nu suferea de rabie, arată analizele realizate de DSVSA Prahova. Animalul a fost împușcat de salvamontiști.

Legea de acordare a despăgubirilor, modificată în 2023

Avocata Silvia Gogan a explicat pentru Libertatea că, până în 2023 nu exista o procedură de stabilire a despăgubirilor în cazul atacurilor urșilor asupra persoanelor, ci doar de stabilire a prejudiciilor cauzate culturilor și animalelor domestice.

Astfel, victimele atacurilor urmau să se adreseze instanțelor de judecată pentru acordarea de despăgubiri, urmând ca daunele să fie plătite doar în urma unor sentințe definitive.

Dacă persoanele sunt nemulțumite de cuantumul daunelor, pot merge în instanță pentru contestarea deciziei.

„Această procedură se va aplica însă doar în cazul incidentelor ce au avut loc după 4 ianuarie 2023, data intrării în vigoare”, a subliniat avocata Gogan.

În cazul tinerei omorâte de urs la începutul iulie 2024 pe traseul Jepii Mici familia poate solicita daune morale și materiale în baza procedurii aprobate în 2023.

„Odată cu adoptarea Hotărârii nr. 3/2023, este reglementată o procedură de stabilire a cuantumului despăgubirilor. Acest lucru înseamnă că victimele nu mai trebuie să se adreseze instanței de judecată pentru obținerea unei hotărâri judecătorești, ci vor urma o procedură administrativă, care începe cu depunerea unei cereri la primăria locului unde s-a produs incidentul.

După determinarea despăgubirilor prin intermediul unei comisii constituite în acest sens, structura teritorială a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor va emite o decizie prin care va decide acordarea/neacordarea de despăgubiri și cuantumul acestora, dacă este cazul”, a mai explicat avocata Silvia Gogan.

Responsabilitatea rămâne și în „ograda” Ministerului Mediului

Practic, Legea vânătorii prevede că în cazul unei persoane atacate de urs, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) trebuie să suporte: cheltuieli de spitalizare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă de la momentul producerii incidentului și daune morale limitate la un cuantum proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut.

Cornel Lera, director al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Timiș susține că în cazul unei persoane atacate de urs în pădure sau a culturilor distruse de animalele sălbatice, asociația de vânătoare poate fi răspunzătoare doar dacă nu își îndeplinește planul de hrănire și recoltare a animalelor sălbatice.

„Atât timp cât o asociație de vânătoare nu are un plan de recoltă și nu are nicio pârghie, pentru că împușcarea ursului se face doar în baza unor aprobări pe care le dă ministerul, gestionarul nu poate fi tras la răspundere”, a declarat Cornel Lera pentru Libertatea.

Directorul AJVPS Timiș susține că Ministerul Mediului trebuie să ia măsurile și să decidă ce trebuie făcut.

„Noi primim aprobare, spre exemplu, să împușcăm 20 de mistreți de pe un fond de vânătoare. Dacă eu împușc cei 20 de mistreți, dacă pun hrana care e stipulată în contract, eu ies din procesul de plătire a despăgubirilor”, a mai declarat sursa citată.

Președintele Iohannis a promulgat legea care vizează gestionarea populației de urși

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care vor fi luate măsuri de control în privința populaţiei de urşi din România. Cu alte cuvinte, au fost stabilite cotele de vânătoare alocate pentru eliminarea mamiferului din zonele populate de oameni, ca interacțiunile cu urșii să devină limitate.

Actul normativ vizează completarea articolului 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi modificarea şi completarea OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea stabileşte că, în vederea prevenirii atacurilor de urs asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale produse de aceste animale, pentru anul 2024 se aprobă recoltarea unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.

Actul normativ vizează şi creşterea numărului de puncte CIC de la 350 la 400. Punctele CIC reprezintă pragul minim de la care trofeele de vânătoare evaluate sunt reţinute în patrimoniul naţional.

„Pentru menţinerea echilibrului între categoriile de vârste şi sex, precum şi pentru protejarea exemplarelor dominante este interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 400 puncte CIC, precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani”, mai prevede legea.

Pe 15 iulie, plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi. Actul normativ a fost adoptat de Senat la data de 6 noiembrie 2023.

România are 8.000 de urși, relocarea nu mai dă rezultate

După estimările specialiștilor, în România sunt acum 8.000 de exemplare de urși. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că, dincolo de această cifră, „care este extraordinar de mare, vedem în fiecare zi câte o știre cu un urs, fie că a ajuns într-un sat, fie că a ajuns într-un oraș, fie că e pe Transfăgărășan sau a generat o tragedie precum precum cea de la Bușteni.”

„Este cert că avem o problemă cu populația de urși din România. Este și motivul pentru care am pus pe masa Comisiei Europene, anul acesta, la Consiliul de Mediu, un document prin care am solicitat serviciilor Comisiei să constate că populațiile de urs din România trebuie gestionate într-un fel sau în altul.

Am să propun colegilor din minister și am să vin foarte repede cu un proiect de lege pe care l-am mai în enunțat, care nu spune altceva decât că un urs care se apropie la o distanță – pe care o s-o stabilim, că-i un kilometru, că sunt doi sau trei – de orice așezare umană, e un urs care trebuie gestionat, pentru că pune în pericol viața oamenilor. Dacă ucide, înseamnă să fie împușcat sau eutanasiat, pentru că am constatat că metoda relocării, pe care o tot aplicăm, nu dă niciun fel de rezultate.

Și spun asta pentru că am discutat cu gestionarul fondului de vânătoare pe raza căruia s-a petrecut această tragedie, care mi-a spus că în ultimii ani de zile a relocat în alte județe, în alte fonduri cinegetice, în alte zone peste 100 de urși doar din fondul respectiv de vânătoare. Asta înseamnă că relocarea nu dă rezultate. Relocarea nu înseamnă decât că muți problema dintr-un județ în alt județ”, a spus ministrul Mediului, la Antena 3.

„Nu ne-am mai confruntat în ultimii 10-15 ani cu o situație așa gravă”

Tragedia de pe traseul Jepii Mici din Bucegi s-a derulat în direct, cu dispecerii 112 în telefon, pentru că atât fata atacată și ucisă de urs, cât și prietenul ei sunaseră, în paralel, să ceară ajutor.

Intervenția i-a marcat profund și pe salvatorii montani, aceștia povestind că ursul ar fi avut și cu ei același comportament violent.

Nu ne-am mai confruntat în ultimii 10-15 ani cu o situație așa gravă. Noi credem că ursul era turbat pentru că, de obicei, el nu atacă așa, fără motiv. Nu era ursoaică cu pui, era un urs mai tânăr, presupun că era turbat, altfel nu ne explicăm violența atacului”, spune Dan Banu, șeful Salvamont Prahova.

Recuperarea trupului fetei a fost extrem de dificilă din cauza prezenţei în zonă a animalului, care ulterior a fost împuşcat. Ursul care a fost împuşcat va fi testat pentru rabie.

CITEȘTE ȘI:

Ce s-ar putea schimba după ce un urs a ucis o fată în Bucegi. Un proiect care dă LIBER LA VÂNARE pentru aproape 500 de urși este în Parlament din 2023

Mărturia CUTREMURĂTOARE a iubitului Mariei, tânăra de 19 ani ucisă de urs: „Am încercat să fac tot ce mi-a stat în putere s-o salvez”

Trupul neînsuflețit al tinerei care a fost ucisă de urs a fost RECUPERAT / Avea 19 ani și era din Iași / Fiara a fost împușcată

TRAGEDIA din Munții Bucegi și dezbaterea privind sacrificarea urșilor, în presa internațională: „Destinație favorită pentru vânătorii de animale mari”

TRAGEDIA din Bucegi, explicată de un specialist în comportamentul animalelor: ”Un urs obișnuit cu împrejurimile nu ar fi cărat prada în prăpastie”