Tragedia din Munții Bucegi – culminând cu moartea unei tinere de 19 ani – a dus la decizia de a permite o vânătoare mai amplă de urși în România”, scrie The New York Times într-un articol în care prezintă dezbaterile din ultimele zile din țara noastră, referitoare la apariția, respectiv pericolul urșilor, în zonele locuite.
Jurnaliștii americani precizează, în același timp, că unii experți au descris sacrificarea planificată a animalelor ca fiind excesivă, motivând că aceasta nu va garanta siguranța oamenilor.
În România, situația a stârnit decontroverse aprinse, redeschizând „Cutia Pandorei” în ceea ce privește eterna întrebare „de când viața unui urs valorează mai mult decât viața unui om”, dar și cine este de vină în astfel de cazuri și ce măsuri drastice ar trebui luate pentru a nu mai trece prin asemenea experiențe dramatice?
După moartea tinerei de 19 ani, „aproape imediat, legiuitorii din România – care găzduiește două treimi din urșii bruni sălbatici din Europa și care a fost mult timp o destinație favorită pentru vânătorii de animale mari – au profitat de revoltă pentru a face presiuni în vederea unei sacrificări mai ample”, notează jurnaliștii americani.
Sursa citată mai precizează, legat de întregul context, că parlamentarii au fost chemați din vacanță de premierul Marcel Ciolacu într-o sesiune specială în care au votat „pentru mai mult decât dublarea numărului de urși bruni care pot fi uciși în mod legal în România, ridicând cota anuală de ucidere la 481, de la 220.”
Unii experți avertizează că măsura, în cazul în care președintele Klaus Iohannis va promulga legea, „nu va ajunge la rădăcina problemei, pentru că nu va reduce semnificativ numărul de întâlniri om-urs”, mai notează ziarul american, potrivit Libertatea.ro.
Totodată, The New York Times menționează că, potrivit datelor Ministerului Mediului de la București, din 2004 până în 2021, au existat 240 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor, însă că există dezacorduri cu privire la numărul de urși bruni care trăiesc în România.
„Ministerul Mediului estimează că România avea aproximativ 6.400 până la 7.200 de urși în 2019, o creștere față de cei aproximativ 6.000 până la 6.600 cu șase ani înainte. Cu toate acestea, unii experți în chestiunea urșilor spun că nu a existat o numărătoare recentă fiabilă și că nu există date suficiente pentru a susține orice argument că populația de urși din țară crește necontrolat”, precizează sursa citată.
De asemenea, potrivit experților, „urșii din sălbăticie sunt, de obicei, liniștiți, în timp ce urșii care sunt susceptibili de a cauza probleme repetate oamenilor sunt «obișnuiți» cu oamenii și atrași în așezări cu accesul facil la hrană, cum ar fi gunoiul”, mai notează jurnaliștii americani.
Legea, care vizează măsuri de gestionare a populației de urși, a trecut de plenul Camerei Deputaților cu 214 voturi pentru, 7 contra şi 23 de abţineri şi un deputat care nu a votat.
Legea prevede, pentru anii 2024 şi 2025, uciderea unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.
Acest lucru înseamnă că se va permite din nou vânătoarea interzisă din 2016 pentru a gestiona suprapopularea urșilor și se vor introduce cote anuale de prevenție stabilite pe baza studiilor de specialitate.
Cotele de prevenție și de intervenție au fost propuse de senatorul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, care a vrut să le instituie și când a fost ministru al Mediului, în 2023, dar s-au opus specialiștii de la Academia Română.
După estimările specialiștilor, în România sunt acum 8.000 de exemplare de urși. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că, dincolo de această cifră, „care este extraordinar de mare, vedem în fiecare zi câte o știre cu un urs, fie că a ajuns într-un sat, fie că a ajuns într-un oraș, fie că e pe Transfăgărășan sau a generat o tragedie precum precum cea de la Bușteni.”
„Este cert că avem o problemă cu populația de urși din România. Este și motivul pentru care am pus pe masa Comisiei Europene, anul acesta, la Consiliul de Mediu, un document prin care am solicitat serviciilor Comisiei să constate că populațiile de urs din România trebuie gestionate într-un fel sau în altul.
Am să propun colegilor din minister și am să vin foarte repede cu un proiect de lege pe care l-am mai în enunțat, care nu spune altceva decât că un urs care se apropie la o distanță – pe care o s-o stabilim, că-i un kilometru, că sunt doi sau trei – de orice așezare umană, e un urs care trebuie gestionat, pentru că pune în pericol viața oamenilor. Dacă ucide, înseamnă să fie împușcat sau eutanasiat, pentru că am constatat că metoda relocării, pe care o tot aplicăm, nu dă niciun fel de rezultate.
Și spun asta pentru că am discutat cu gestionarul fondului de vânătoare pe raza căruia s-a petrecut această tragedie, care mi-a spus că în ultimii ani de zile a relocat în alte județe, în alte fonduri cinegetice, în alte zone peste 100 de urși doar din fondul respectiv de vânătoare. Asta înseamnă că relocarea nu dă rezultate. Relocarea nu înseamnă decât că muți problema dintr-un județ în alt județ”, a spus ministrul Mediului, la Antena 3.
Tragedia de pe traseul Jepii Mici din Bucegi s-a derulat în direct, cu dispecerii 112 în telefon, pentru că atât fata atacată și ucisă de urs, cât și prietenul ei sunaseră, în paralel, să ceară ajutor.
Intervenția i-a marcat profund și pe salvatorii montani, aceștia povestind că ursul ar fi avut și cu ei același comportament violent.
Nu ne-am mai confruntat în ultimii 10-15 ani cu o situație așa gravă. Noi credem că ursul era turbat pentru că, de obicei, el nu atacă așa, fără motiv. Nu era ursoaică cu pui, era un urs mai tânăr, presupun că era turbat, altfel nu ne explicăm violența atacului”, spune Dan Banu, șeful Salvamont Prahova.
Recuperarea trupului fetei a fost extrem de dificilă din cauza prezenţei în zonă a animalului, care ulterior a fost împuşcat. Ursul care a fost împuşcat va fi testat pentru rabie.