Trăim mai mult și fără presiune să facem copii. În 10 ani, românii vor fi mai puțini și mai BĂTRÂNI. Va fi ca în Italia, Franța, Suedia acum 20 de ani
Bogdan Voicu, sociolog și cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, a vorbit, într-un interviu acordat pentru Gândul, despre caracteristicile populației României în anul 2024, în plin avânt tehnologic. Deși ecuația de ansamblu este una care nu debordează de optimism, în realitate lucrurile nu stau chiar atât de rău. Sociologul spune că asistăm la o creștere a speranței de viață, fără să mai existe – într-o lume află într-o continuă schimbare – presiunea familiei și a societății, pentru ca femeile să aibă copii.
Faptul că seniorii vor atinge și vor egala numărul tinerilor cred că ar trebui să ne bucure, pentru că asta înseamnă că trăim mai mult”, a explicat sociologul.
Discuția a pornit de la concluziile celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite, ideea principală fiind aceea că populația României scade și îmbătrânește dramatic, iar peste doar zece ani va ajunge la nivelul de după Al Doilea Război Mondial.
În plus, potrivit OMS, următorul deceniu va marca și o premieră, pentru că numărul tinerilor va coborî sub cel al seniorilor.
Ce facem când vom fi tot mai puțini și când tinerii vor fi mai puțini decât vârstnicii?
Sociologul Bogdan Voicu spune că această tranziție demografică s-a produs în alte țări cu zeci de ani în urmă, România întârziind puțin la acest proces de schimbare socială, care o ajunge din urmă, încet, dar sigur, celelalte state.
„Populația României va crește dacă nu se schimbă nimic. În mod normal, trendul pe care îl observăm în România azi, l-am observat în Italia în urmă cu 20 de ani, în Franța în urmă cu vreo 35, în Suedia cu vreo 40 de ani. S-a crezut că va scădea populația în țările respective, dar nu s-a mai întâmplat asta, pentru că a avut loc o înlocuire a populației respective cu imigranți.
Este procesul care s-a întâmplat practic în toată Europa de Vest. A început să se întâmple și în Europa de Est, Cehia trecând și ea prin acest proces, în timp ce Polonia trece în clipa asta. România a întârziat, ca de obicei, cu această schimbare socială, pentru că este mai conservatoare și mai tradiționalistă din acest punct de vedere.
Asta ar fi de spus pe partea de scădere a populației. Cealaltă parte, cu faptul că seniorii vor atinge și chiar vor egala numărul tinerilor, cred că ar trebui să ne bucure, pentru că asta înseamnă că trăim mai mult. Sunt două procese implicate. Unul este că nu se mai nasc generații atât de mari, iar cel de-al doilea este că speranța de viață crește, ceea ce este de bine”, a explicat cercetătorul.
„Înainte se făceau foarte mulți copii pentru că probabilitatea de supraviețuiere a lor era mai mică”
Procesul de scădere a fertilității este principala cauză pentru care se ajunge la un decalaj tineri-seniori, în ceea ce privește tranziția demografică a populației României.
Sociologul vine și cu o explicație pentru faptul că înainte se făceau foarte mulți copii, comparativ cu timpurile de astăzi, unele în care natalitatea a scăzut vizibil, chiar îngrijorător. Bogdan Voicu precizează că vestea bună este faptul că a scăzut puternic mortalitatea infantilă.
„Procesul de scădere a fertilității, de fapt, că despre asta vorbim în principiu, face parte din ceea ce se cheamă demografie socială, în sensul că, pe de o parte, se întârzie vârsta la prima naștere și, pe de altă parte, scade numărul de copii. Motivele sunt multiple, lumea este complexă, oamenii au nevoie să stea la mult timp în educație, își doresc mai mult dezvoltarea propriei persoane decât să crească copii. Apoi, a scăzut puternic mortalitatea infantilă.
Înainte se făceau foarte mulți copii pentru că probabilitatea de supraviețuiere a lor era mai mică. Astăzi, deși România are cea mai mare mortalitate infantilă din Uniunea Europeană, dacă România de azi ar fi parașutată, printr-o minune, până la 1920, ar fi țara cu motalitatea infantilă cea mai mică. Cu alte cuvinte, familiile nu mai au nevoia să facă copii de teamă că o bună parte dintre ei vor muri. Acum, nu mai este cazul.
Pe urmă, copiii erau cândva o sursă de muncă, locuia toată familia extinsă în același loc și munceau în aceeași firmă. Se murea la un 40-50 de ani, speranța de viață acum 200 de ani era de 45 de ani, cumva se murea repede. Și atunci aveai nevoie să faci mereu copii, ca să-i înlocuiești pe cei care trebuiau să muncească manual. Nu mai suntem acolo, lumea s-a schimbat, noi avem azi roboți care lucrează pentru noi, am automatizat, am făcut multe lucruri altfel, nu mai trăim ca acum 200 de ani.
Și atunci nici nu mai există această presiune de supraviețuire a speciei, pentru a naște mulți copii. Pe urmă, deoarece lucrurile nu se opresc aici, crește speranța de viață și crește masiv. Asta înseamnă că, în loc să murim la 40 de ani, acum, în Europa, speranța de viață este în jur de 80, 85, 90 de ani. Noi încă n-am ajuns acolo, noi vom ajunge acolo cândva. Dar și la noi, în România, începe să crească speranța de viață”, a explicat cercetătorul.
„Nu mai e problema de a asigura financiar generația mai vârstnică”
Sociologul Bogdan Voicu a punctat că, în tot acest proces demografic prin care trece România, nu doar speranța de viață crește, ci la pachet crește și forța de muncă, în condițiile în care nu se mai iese la pensie la 50 de ani, ci la 65, iar pe viitor se estimează că vârsta de pensionare ar putea crește.
„Și atunci, oamenii pot liniștiți să trăiască până la 90-95 de ani. Nu mai este o problemă de presiune, de a asigura această generație mai vârstnică financiar, pentru că ea, la rândul ei, pe de o parte lucrează, pe de altă parte, începem să avem roboți, să avem inteligența artificială care vine și ne ajută.
Discutăm despre săptămâna de lucru de patru zile. În mod evident, nu am fi discuta așa ceva dacă ar fi o urgență masivă să-i întrețină pe seniorii care sunt mai mulți decât tinerii.
Pentru că, să nu uităm, discuția asta cu săptămâna mai redusă de muncă o avem mai ales în țările în care seniorii sunt deja mai mulți decât tinerii Nu m-aș îngrijora din faptul că ne crește numărul seniorilor, m-aș bucura pentru că înseamnă că, până și noi, vom trăi mai mult.
Și nici nu m-aș da de ceasul morții că scade populația României, pentru că, la urma urmei, România este, de fapt, țară de imigranți, în care s-au amestecat niște daci, cu niște romani, peste ei au venit foarte mulți slavi, cumani, tătari, turci etc. Așa încât, nu văd care este problema dacă mai văd și alții”, a mai spus cercetătorul Bogdan Voicu.
„Principala problemă a României, din punct de vedere populațional, este lipsa de educație”
Sociologul a pus accentul pe un element extrem de important în ceea ce privește populația României, și anume factorul educație, precizând că suntem în continuare una dintre țările Uniunii Europeane cu cei mai puțini oameni educați.
„Noi trăim încă în acel mit că românii sunt deștepți, inteligenți, geniali, că ei n-am nevoie să învețe nimic. Dar asta nu înseamnă că nu suntem în continuare una dintre țările UE cu cei mai puțini oameni educați. Calificările sunt destul de reduse, chiar și la cei care le au. Este un risc pentru o economie, pentru că poți să fii productiv și să creezi lucruri dacă ești calificat, nu dacă ești muncitor manual.
Asta ar fi o mare parte a problemei, care parte a problemei, de fapt, nu este la nivelul copiilor, a tinerilor, ci la nivelul adulților, a părinților copiilor, pentru că, de fapt, educația lor este extrem de redusă. Acest lucru se reflectă în capacitatea de achiziții școlare a generației noi care este la școală. Prin urmare, șansele lor (n.r. – a tinerilor) în piață, comparativ cu alți europeni sau canadieni, de exemplu, sunt mai mici și este un mare risc al României. Acolo ar trebui să ne orientăm.
Cel de-al doilea risc este această reținere legată de venirea de imigranți, pentru că noi avem o nevoie fantastică de forță de muncă. Avem foarte mulți muncitori asiatici, în principal, dar și africani. Probabil că vor fi din ce în ce mai mulți și o să rămânem surprinși când o să vedem că sunt pe piața celor înalți calificați. De altfel, sunt deja, dar nu sunt chiar atât vizibili și o să avem un șoc. Poate așa cum a avut Anglia în anii 2010, când a constatat că populația de imigranți era un pic mai bine educată decât cea nativă”, a mai spus sociologul.
„Aș liberaliza intrarea de imigranți pe piața forței de muncă”
În opinia sociologului Bogdan Voicu, două lucruri principale ar trebui făcute pentru populația României în viitorul apropiat.
„Sper ca acest lucru să se întâmple mai repede, pentru că n-o să vreau să fiu într-o țară bogată peste 1/000 de ani. Eu aș da facilități fiscale pentru cei care investesc în educație – fie pentru indivizii care se instruiesc, fie celor care oferă servicii de formare profesională.
Apoi, aș liberaliza destul de mult intrarea de imigranți pe piața forței de muncă, cu soluții suplimentare în condiții de imigrare, care să prevină ghetoizarea, pentru că nu vrei să-i ai izolați, ci îi dorești integrați în societatea românească.
Ceea ce înseamnă că, de fapt, ai nevoie de servicii pentru imigranți la nivel de primării, de învățare a limbii române, de integrare a copiilor în școală, pregătirea asistenților sociali ca să îi ajute, dacă este cazul”, a detaliat cercetătorul.
Generația decrețeilor va ieși la pensie. Natalitatea se prăbușește în România
În 2022, potrivit datelor oficiale, s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din ultimii 134 de ani. Asta în condițiile în care, în primul an după Revoluție, în România s-au născut aproape 315.000 de copii.
România se confruntă însă și cu o altă problemă, și anume procesul de îmbătrânire demografică, care s-a adâncit față de acum un deceniu. Cu alte cuvinte, în timp ce numărul tinerilor a scăzut, cel al vârstnicilor a crescut cu aproape jumătate de milion de persoane.
În aceste condiții, cheltuielile cu sănătatea și pensiile vor fi tot mai mari în anii următori, punând o presiune uriașă pe buget, trag un semnal de alarmă unii specialiști în domeniu.
Potrivit informațiilor ONU, 2031 va marca momentul în care numărul seniorilor va fi mai mare decât al tinerilor, specialiștii estimând că „fractura” dintre cele două generații se va adânci și mai mult.