Trebuie sau nu să (mai) mâncăm MEZELURI? Doctorul Adrian Copcea o contrazice virulent pe nutriționista Mihaela Bilic

Medicul Adrian Copcea o contrazice pe nutriționista Mihaela Bilic, care a postat pe Facebook un material referitor la nitriţii/nitraţii din mezeluri, spunând că și legumele au nitriți și că nu ar fi nicio problemă pentru sănătatea noastră. El chiar o acuză de dezinformare și oferă și detalii în acest sens.

„E problema cu un anume tip de dezinformare ciudată pe care am auzit-o (în mod regretabil) şi la o celebritate medic-influencer, precum că „nu e nicio problemă cu nitriţii/nitraţii din mezeluri, şi legumele au nitriţi/nitraţi şi nu sunt periculoase”, precizează medicul, tot prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare.

Iată postarea completă e medicului Adrian Copcea:

„NITRIŢII/NITRAŢII: O CLARIFICARE

Acum pe scurt dar altă dată mai pe larg. Nitriţii din legume, şi înţeleg că e o modă acum cu nişte aparate chinezeşti de măsurat, în principiu n-au de ce să fie periculoşi, ba invers, s-a sperat că sunt foarte buni, ei contribuind la economia azotului în corp, economie care cuprinde efectele benefice ale unui mediator, oxidul de azot (NO), care provoacă dilatare de vase sanguine.

Pe exact acelaşi principiu se bazează şi unele medicaţii cardiologice, numite nitraţi – din familia lor face parte şi nitroglicerina, utilizată pentru angina pectorală pentru efectele vasodilatatoare.

Deci, pe linie de nitriţi/nitraţi propriu-zis efectele nu sunt rele INTRINSEC, problemele apar la posibilitatea generării de NITROZAMINE, ceea ce se întâmplă cel mai mult la interacţiunile la temperaturi mari cu PROTEINELE.

Legumele au neglijabil proteine, în schimb MEZELURILE sunt sursa principală a problemei cu nitriţii, iar asta se întâmplă indirect, prin compuşii N-nitrozo / nitrozamine. Nitriţii/nitraţii din legume, în mod spontan şi fără interacţiuni care să contribuie la generarea produşilor cancerigeni nitrozoderivaţi NU sunt periculoşi.

Apoi mai e problema numărul 2 cu un anume tip de dezinformare ciudată pe care am auzit-o (în mod regretabil) şi la o celebritate medic-influencer, precum că „nu e nicio problemă cu nitriţii/nitraţii din mezeluri, şi legumele au nitriţi/nitraţi şi nu sunt periculoase”. Iar problema cu nitriţii/nitraţii e EXACT LA MEZELURI şi nu e şi nu a fost niciodată la legume.

Nu sunt într-o perioadă în care să pun cap la cap articole mai elaborate, aşa încât a se ierta postările mai „uşoare” ca densitate ştiinţifică din ultima perioadă”.

Medicul nutriționist Mihaela Bilic spunea, în urmă cu aproape doi ani, că „pastrama, șuncă și salamul sunt produse pe care le consumăm la micul dejun. Gustoase, concentrate în nutrienti și în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne. În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele”.

Iată mesajul integral al Mihaelei Bilic, de la care a plecat reacția medicului Adrian Copcea:

„Nitriți, mezeluri și alte legume

Pastramă, șuncă, salam…sunt produse pe care le consumăm la micul dejun. Gustoase, concentrate în nutrienti și în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne. În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele. Cine a stricat reputația mezelurilor? Nitriții!

Cine sunt nitriții, ce rol au și care sunt efectele asupra sănătății? Pentru a conserva alimentele și în special carnea, oamenii au folosit diferite metode: sărare, fierbere, afumare, uscare. Pe lângă sare, de sute de ani s-a folosit salpetru- un nitrat de sodiu care se transformă în nitriți și permite păstrarea calității cărnii.

Nitriții joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate cum ar fi botulismul, salmonela și listeria. Pe lângă siguranța alimentară, nitriții blochează oxidarea cărnii și dau o culoare roz produselor fierte tip șuncă sau parizer. Tot nitriții sunt responsabili de aroma plăcută a mezelurilor și le protejează de râncezire. În Europa utilizarea nitriților este reglementată la o doză maximă de 150 mg nitriți pentru 1kg de produs.

Ce riscuri ridică un consum mare de nitriți? În anumite condiții nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal. În consecință autoritățile sanitare au recomandat reducerea consumului de nitriți din alimente: limitarea cantității de carne procesată la 150g/ săptămână și scăderea consumului de carne roșie la 500g/săptămână.

Atenție, mezelurile sunt doar una dintre sursele de nitriți din alimentație. Nitriții se formează natural prin oxidarea azotului sub acțiunea microorganismelor din plante, apă și sol. Cea mai mare concentrație de nitriți o găsim în legumele cu frunze și în rădăcinoase: ridiche, țelină, morcov, sfeclă, spanac, salată, fasole verde și mazăre. Apa de băut reprezintă 25% din aportul total de nitriți, iar carnea și mezelurile o mică parte. Data viitoare când puneți șunca la colț pentru conținutul de nitriți, gândiți-vă că țelina e la fel de vinovată!”.