Trei cutremure au avut loc în România, în noaptea de marți spre miercuri. Seismele s-au produs în zonele seismice Vrancea și Făgăraș-Câmpulung, având magnitudini de 3, 3,8 și 2,4 pe scara Richter.
Primul seism, de 3 grade pe Richter, a zguduit pământul la miezul nopţii, la ora locală 0:02, în judeţul Buzău, la adâncimea de 121 de kilometri (km), iar epicentrul s-a aflat la 49 km nord de Ploieşti, 59 km sud-est de Braşov, 103 km nord de Bucureşti, 122 km nord-est de Piteşti, 136 km vest de Brăila, 141 km vest de Galaţi, 143 km sud de Bacău, transmite Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), citat de Agerpres.
Ulterior, la ora 2:52, s-a produs un nou cutremur, cu magnitudinea 3,8 în judeţul Vrancea şi la o adâncime de 106 de kilometri. Seismul a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 85 km est de Braşov, 90 km sud de Bacău, 105 km nord-est de Ploieşti, 112 km vest de Galaţi, 115 km nord-vest de Brăila şi 155 km nord de Bucureşti.
Nu în ultimul rând, în această dimineaţa, la ora 5:48, în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, respectiv în judeţul Argeş, a avut loc un cutremur slab, de suprafaţă, cu magnitudinea 2,4, la adâncimea de 2 km. Acesta s-a produs în apropierea oraşelor: 58 km sud-vest de Braşov, 60 km nord de Piteşti, 77 km sud-est de Sibiu, 96 km nord-vest de Ploieşti, 139 km nord-vest de Bucureşti.
Edmond Niculușcă, șeful Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic din subordinea Primăriei București, afirmă că în cazul unui seism major numărul victimelor din Capitală poate depăși 25.000.
La o lună de la preluarea conducerii instituției, Edmond Niculușcă spune, într-o postare pe Facebook, că fondul construit al Capitalei nu este inventariat, există foarte puține date despre situația reală a stării construcțiilor din București, iar cadrul legal blochează aproape complet orice măsură consistentă pentru reducerea riscului seismic.