Crăciuniţa, tisa şi vâscul sunt adesea prezente în casele românilor în preajma sărbătorilor de iarnă. Deși sunt frumoase, acestea pot fi extrem de toxice.
Nu te-ai fi gândit că în spatele unei plante decorative folosite de Crăciun sau de Anul Nou ar putea să se afle un adevărat pericol pentru sănătate.
Conform cercetătorilor Băncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV), Crăciuniţa este deosebit de toxică, motiv pentru care nu ar trebui lăsată la îndemâna copiilor şi necesită atenţie în momentul în care este îngrijită.
„Sintetizează un latex de culoare albă, care este vizibil în momentul în care rupem o frunză. Care, dacă intră în contact cu pielea, poate cauza iritaţii, mâncărimi, dermatită atopică, iar la persoanele care sunt sensibile sau care suferă de alergii, efectele pot fi mult mai serioase”, a explicat Cristiana Petre, biolog la Grădina Botanică Iași, pentru Observator News.
O altă plantă plină de încărcătură simbolică ce poate fi periculoasă pentru oameni este vâscul. Agăţat la tocul uşii de Anul Nou, semn de bun augur al dragostei, „creanga de aur” are proprietăţi la graniţa dintre bine şi rău.
Efecte alergice pot apărea şi în cazul vâscului, o altă plantă toxică, vedetă a sezonului de iarnă.
„În special, fructele pe care aceste plante le produc. Prezintă toxicitate pentru om, dar, de exemplu, pentru speciile de păsări sunt considerate chiar o masă copioasă”, a mai spus Cristiana Petre, biolog la Grădina Botanică Iași.
Aranjamentele care conţin globuri viu colorate, alături de conuri de brad, clopoţei şi lumânările parfumate, strâns legate într-un mănunchi de cetină de brad, aduc bucurie în sânul fiecărei familii de sărbători. Pe de altă parte, cetina de tisă poate provoca moartea, neexistând un remediu pentru intoxicaţii.
„În această perioadă sunt foarte multe aranjamente de iarnă frumoase. Mulţi cumpără aranjamente pe bază de cetină de brad sau molid, dar sunt multe care arată foarte bine, cu o cetină foarte fină care nu înţeapă, cu un colorit frumos, verde închis, fiind vorba despre cetina de tisă. Tisa este un arbore protejat de lege, iar cetina lui este foarte toxică”, a avertizat Costel Vînătoru, directorul BRGV, pentru Agerpres.
„Ceea ce ar trebui să ştim este că, dacă cumva mestecăm sau folosim acele ace de tisa, nu se cunoaşte remediul, lumea ştiinţifică nu a găsit până acum un antidot care să restabilească starea de sănătate. S-au întâmplat adevărate drame, cazuri când au şi murit oameni pentru că au confundat bradul cu tisa şi au luat acei muguri crezând că pot să facă sirop de brad şi au făcut sirop de tisa, realizând astfel o otravă concentrată. În această perioadă, sunt aranjamente cu tisa şi trebuie să fim foarte atenţi”, a precizat acesta.