UPDATE | Mai sunt 3 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul JAI / Comisia Europeană a prezentat planul pentru combaterea migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest / Klaus Iohannis va participa la Summitul UE-Balcanii de Vest / Un ziar austriac sare în sprijinul României și Bulgariei
Au mai rămas trei zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).
UPDATE 4: Klaus Iohannis va participa la Summitul UE-Balcanii de Vest, unde se va discuta aderarea României la Schengen înainte de Consiliul JAI / Comisia Europeană a prezentat planul pentru combaterea migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest
Președintele Klaus Iohannis va participa marți, 6 decembrie 2022, la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, care se va desfășura la Tirana, în Republica Albania, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Summitul de la Tirana este primul eveniment de acest gen organizat într-o capitală din regiune, fapt care reconfirmă angajamentul european în raport cu statele din Balcanii de Vest. Reuniunea la nivel înalt va constitui o nouă ocazie pentru reiterarea angajamentelor reciproce dintre Uniunea Europeană (UE) și Balcanii de Vest, în privința procesului de integrare europeană, precum și a avansării cooperării politice și sectoriale, inclusiv în contextul gestionării consecințelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei. La Summit vor participa și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale”, se arată în comunicat.
UPDATE 3: Comisia Europeană a prezentat planul cerut de Austria pentru combaterea migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. Se așteaptă reacția Vienei
Comisia Europeană a prezentat luni, cu doar trei zile înainte de Consiliul JAI decisiv pentru intrarea României în Schengen, planul de combatere a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, potrivit unui comunicat al executivului european.
Planul este o încercare de atenuare a îngrijorărilor majore exprimate de Austria, care a anunțat prin vocea premierului și ministrului de Interne că nu vrea să accepte intrarea României și Bulgariei în Schengen, pentru o presupusă inacțiune a acestor două țări în fața imigrației pe rutra Balcanilor de Vest.
Datele Comisiei arată că în acest an aproape 130 000 de tentative de trecere neregulamentară a frontierei au fost raportate de Frontex la frontierele externe ale UE pe toate rutele din Balcanii de Vest, de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2021.
Aceste numere au fost invocate și de Austria, care arată că are pe teritoriul său peste 100.000 de persoane care cer azil.
România, prin președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode, a respins acuzațiile, arătând că doar o parte infimă, sub 3% din migranții ilegali care depun cerere de azil în Austria ar fi trecut prin România.
Austria și-a exprimat opoziția față de extinderea Schengen, doar în urmă cu două săptămâni, invocând subiectul înaintea unor alegeri regionale în care partidul premierului și ministrului de Interne este cotat cu șansa a doua.
Comisia Europeană a promis încă de acum două săptămâni că va prezenta rapid un plan de luptă împotriva migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, tocmai pentru a atenua îngrijorările Austriei și a debloca votul pentru lărgirea Schengen.
Planul propus luni de Comisia Europeană prevede o serie de măsuri luate în parteneriat cu statele non-UE de pe această rută de migrație. O eventuală reacție de respingere a acestui plan de către Viena ar putea însemna că Austria se opune în continuare lărgirii spațiului Schengen, despre care a spus că nu funcționează și că are nevoie de o schimbare a regulilor.
Guvernul României a salutat deja, luni, Planul de Acțiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene.
UPDATE 2: Un ziar austriac liberal sare în sprijinul României și Bulgariei
Publicația austriacă Die Presse scrie că extinderea spațiului Schengen a fost una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene (UE) din iulie 2022.
Încă din luna mai, Comisia a solicitat Consiliului să „ia decizii privind participarea oficială a Croației, României și Bulgariei”, iar la momentul respectiv, Austria nu a formulat nicio obiecție, amintește ziarul.
Die Presse este unul dintre ziarele de referință ale Austriei, de orientare liberală, iar articolul este semnat de două cercetătoare, Judith Kohlenberg și Daniela Pisoiu, ultima de origine română, angajată a Institutului Austriac pentru Politică Externă, precizează Libertatea.
„Veto-ul Austriei a fost comunicat abia cu puțin timp înainte de aprobarea oficială la nivel politic, mai întâi pentru toți, apoi doar pentru România și Bulgaria. În același timp, rapoartele repetate ale Comisiei au confirmat faptul că toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare, așa cum au stabilit și experții trimiși în misiuni la fața locului. Avizele Parlamentului European au fost, de asemenea, pozitive”, scriu cele două autoare.
Cercetătoarele îl contrazic pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, care susține că poate identifica „o rută a Balcanilor de Est” și declară că „sistemul Schengen este disfuncțional”.
Acestea oferă drept contraargument cel mai recent raport Frontex, care arată că ruta Balcanilor de Vest este în continuare cea mai activă în ce privește migrația către UE.
Printre refugiații care sosesc acum se numără mulți dintre cei care au primit deja azil în Grecia și care iau drumul țărilor din nordul UE.
„Sunt împinși să facă acest lucru din cauza modificărilor aduse legislației grecești, care îi privează pe cei care au dreptul la azil atât de locuință, cât și de hrană, ceea ce duce la dificultăți existențiale pentru mulți dintre ei și este în contradicție clară cu Directiva UE privind imigrarea și oferirea de azil” – Die Presse
UPDATE: Comisia Europeană insistă că România, Bulgaria şi Croaţia pot intra în Schengen
Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc ”în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun, transmite EFE.
Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care ”se îndoiesc” de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce ”în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine”.
„Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (…) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune” din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas, citat de Agerpres.
Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei, notează EFE.
Schinas a subscris „în totalitate” la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc ”pe deplin” cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen.
„Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen”, a declarat Johansson, care a adăugat că, la cererea „unor state membre” care aveau „unele îndoieli” cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de „experţi la nivel înalt” pentru a elabora un raport.
„Evaluarea (misiunii – n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii – n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe”, a dat asigurări comisarul european.
Johansson a subliniat că, prin urmare, ”pe masa Consiliului (Afaceri Interne – n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi”, a insistat ea.
Vă recomandăm să citiți și: ALDE Europe a adoptat o rezoluţie prin care cere vot pozitiv cu privire la aderarea României la Schengen
Suntem sau nu pregătiți de aderare?
În ultimul timp, în spațiul public, au apărut o serie de întrebări legate de aderarea României la Spațiul Schengen: suntem pregătiți sau nu suntem pregătiți de aderare? Trecerea migranților ilegali peste frontierele țării noastre se face cu ușurință sau nu?
Problematica migrației ilegale nu preocupă numai publicul din România, ci și pe cetățenii altor state și decidenții de la nivel european. Recent, s-au încheiat la Bruxelles discuțiile legate de fluxurile migratorii care afectează Uniunea Europeană, conform Poliției de Froniteră.
Unul dintre subiecte a fost legat de fluxul migratoriu prin Balcanii de Vest. Mulți afirmă că România s-ar afla pe traseul acestui flux. Adevărul este însă următorul: În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale. Datele FRONTEX arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest.
România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România. Concret, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraționiste, atât in ceea ce privește detecțiile și șederile ilegale, cât și în ceea ce privește prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, se confirmă eficiența măsurilor dispuse pentru controlul și supravegherea frontierei, în timp ce numărul detecțiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecțiilor raportate de Agenția FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen.
Vă recomandăm să citiți și: Miza Schengen. Cum? Cât? De Ce?
Șansa României la Consiliul JAI din 8 decembrie este la distanță de un singur vot
În ceea ce privește prevenirea mișcărilor secundare, trebuie menționat faptul că România acceptă returnarea migranților ilegali din Ungaria și Bulgaria în baza acordului de readmisie, și nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autoritățile maghiare.
Dincolo de situația prezentată de aceste statistici, experții din 15 state membre ale UE, din 3 agenții europene și reprezentanți ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe și asigură cooperarea polițienească, modul în care realizează politica de returnare și asigură funcționarea Sistemului Informatic Schengen, notează Poliția de Frontieră.
Concluziile experților au fost foarte clare:
România a acționat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanț clar de comandă și control la nivel național. Cu numărul actual de polițiști de frontieră instruiți, cu echipamente de control la frontieră și tehnologii de ultimă generație, România asigură o supraveghere și controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante.
Cooperarea internațională cu state vecine funcționează bine, la fel și cooperarea foarte activă cu Frontex, în ceea ce privește atât frontierele externe cât și returnarea.
Înregistrarea atât a solicitanților de azil, cât și a migranților ilegali este o prioritare cheie pentru România. România a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii sistemului său de returnare în vederea combaterii migrației ilegale și a prevenirii mișcărilor secundare neautorizate. Au fost puse în aplicare măsurile și instrumentele necesare, cu resurse suficiente în ceea ce privește personalul și infrastructura, pentru a se asigura că resortisanții țărilor terțe fără drept de ședere sunt returnați. Există o abordare coerentă în ceea ce privește returnarea și readmisia, de la arestare până la îndepărtare, conform sursei citate.
În prezent, există o singură țară, Austria, care exprimă în continuare rezerve în privința aderării țării noastre la Spațiul Schengen și asta din rațiuni ce țin mai mult de agenda politică internă. Nu ne bucură deloc această poziționare care este nedreaptă dacă este să privim retrospectiv la cât de mult s-a muncit pe dosarul Schengen pentru a se ajunge în această etapă atât de avansată pentru România. Șansa României la Consiliul JAI din 8 decembrie este la distanță de un singur vot.
O amânare a aderării României la Spațiul Schengen ar contribui la creșterea unui sentiment de euroscepticism în rândul românilor care își spun deseori că „suntem considerați cetățeni europeni de mână a doua”.
De ce nu a intrat România până acum în Schengen
Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.
Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.
Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.
Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.
În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.
Condițiile de aderare la spațiul Schengen
Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)
Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.
Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.
În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.
„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.
Sondaj CURS: Românii, optimiști în privința șanselor de aderare la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2022
Românii sunt optimiști în privința șanselor țării noastre de a fi admisă în Spațiul Schengen până la finalul anului 2022, potrivit unui sondaj CURS, realizat la nivel național în perioada 8-22 noiembrie.
Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.067 respondenţi, în vârstă 18 ani şi peste. Pentru prima dată, sondajul conține și o întrebare referitoare la Spațiul Schengen.
Astfel, potrivit cercetării sociologice, 13% dintre români sunt siguri că România va fi admisă în Spațiul Schengen, 45% sunt mai degrabă optimiști în această privință, în timp ce 24% dintre români cred că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla. (Citește continuarea AICI)
A fi sau a nu fi în Schengen. 7 decembrie, momentul-cheie privind extinderea spaţiului Schengen. Suedia și Olanda susțin aderarea României. Europarlamentar: „De ce nu este Guvernul acum la Viena? De ce nu discută direct cu cancelarul, al cărui partid este cel care a declanşat criza”.