Trei zile ne despart de AIR SCHENGEN. Ce se va schimba, pas cu pas, pentru pasagerul Schengen vs. non Schengen. „Experiența va fi una mai simplă”

Trei zile ne mai despart până la data de 31 martie, atunci când România, respectiv românii, vor intra oficial în Spațiul Schengen aerian. Cu alte cuvinte, o parte din visul Schengen a devenit realitate, deoarece pasagerii vor merge direct la porțile de îmbarcare, fără să se mai oprească la controlul Poliției de Frontieră. Controlul de securitate – la orice cursă cu avionul, indiferent că este internă, internațională, Schengen sau non Schengen –  rămâne însă obligatoriu la plecare.

„Pasagerii vor merge în continuare la ghișeul de check-in, dacă nu l-au făcut de acasă”

Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti(CNAB) a făcut pentru Gândul un ghid al pasagerului Schengen vs. pasagerul non Schengen, punctând și explicând principalele schimbări survenite din 31 martie.

Interlocutorul Gândul a punctat însă că experiența pasagerului va fi una mai simplă, după data de 31 martie, care marchează intrarea României în AIR Schengen.

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

POLITICĂ Economistul Cristian SOCOL explică măsurile impuse de guvern/ „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

18:37

Purtătorul de cuvânt al CNAB a mai precizat că pasagerii vor trebui în continuare să aibă asupra loc documente de identitate, pentru a putea fi identificați la îmbarcare, fie că vorbim de pașaport sau de cartea de identitate.

„Este mai complicat pentru noi cei de la aeroport, pentru că avem de gestionat mai multe fluxuri diferite, nu trebuie să lăsăm să se amestece fluxurile între ele, dar asta ține de bucătăria noastră internă. Ce văd pasagerii? – Ei bine, cei care pleacă spre o destinație Schengen, nu vor mai trece prin controlul de frontieră. Asta este cam tot ceea ce vor vedea ei. Dar, vor merge în continuare la ghișeul de check-in, dacă nu și l-au făcut de acasă sau dacă au bagaje de cală de predat.

Vor trece în continuare prin controlul de securitate la plecare, obligatoriu la orice cursă cu avionul – indiferent că este internă, internațională, Schengen, non Schengen. După controlul de securitate, pasagerii pot merge direct la poarta de îmbarcare. Care este avantajul? Nu vor mai sta la coada de la Poliția de Frontieră, acolo unde puteau să aștepte, să spunem între două și până la 20 de minute în anumite perioade mai aglomerate.

Pasagerii vor trebui însă să aibă asupra loc documente de identitate, pentru a putea fi identificați la îmbarcare. Adică, nu se urcă în avion ca-n tramvai, ci prezintă cartea de îmbarcare și un document de identitate, fie că vorbim de pașaport, fie că vorbim de cartea de identitate, pentru că știm cu toții este o suprapunere destul de mare între spațiul Schengen și Uniunea Europeană. Practic, în UE se poate călători doar cu buletinul și în alte câteva state. Deci, că avem carte de identitate sau că avem pașaport, acesta va trebui prezentat la poarta de îmbarcare.”

Ce se întâmplă cu pasagerii care merg către o destinație non Schengen?

Valentin Iordache a explicat și care este traseul pasagerilor care merg către o destinație non Schengen, dar și facilitățile pe care le au aceștia, după ce trec de controlul de la frontieră.

Interlocutorul Gândul a mai punctat că pasagerii care vin din zona Schengen sunt debarcați din avion, ajung în terminal, iar de acolo nu mai trec prin niciun control. Cu alte cuvinte, au cale liberă până în zona de recuperare a bagajelor, dacă le-au avut, dacă nu, pot ieși liniștiți în zona publică.

La rândul lor, pasagerii non Schengen vor intra în terminal, vor trece de un control de frontieră – reamplasat într-o zonă mult mai aproape de capătul terminalului – iar după aceea vor trece și ei liber către zona publică.

„Ei bine, aceștia (n.r. – pasagerii care merg către o destinație non Schengen) vor străbate toată zona Schengen – după ce fac controlul de securitate, trec prin zona Schengen – unde pot să facă cumpărături și să se oprească dacă vor la un restaurant. Vor trece apoi de un control de frontieră – exact ca și până acum – doar că ghișeele sunt aliniate puțin mai departe, mai spre capătul zonei de îmbarcare. După ce trec de acest control de frontieră, au în continuare la dispoziție facilități comerciale și de alimentație publică, acolo fiind și porțile pentru îmbarcarea non Schengen.

Ce se întâmplă la întoarcere? Pasagerii care vin din zona Schengen sunt debarcați din avion, ajung în terminal și mai departe nu mai trec prin niciun control. Practic, ei au cale liberă până în zona de recuperare a bagajelor, de unde-și iau bagajul de cală, dacă l-au avut, dacă nu, pot ieși în zona publică și să meargă unde au treabă. Pasagerii non Schengen vor intra în terminal, vor trece de un control de frontieră care este reamplasat într-o zonă mult mai aproape de capătul terminalului, iar după aceea vor trece liber și ei către zona publică.

Marele avantaj, zicem noi, este că și în țările în care călătorim din spațiul Schengen sunt aceleași reguli. Adică, o dată coborâți din avion, să zicem de pe aeroportul din Paris, nu mai trecem prin niciun control până-n zona publică. Am avut cu toții experiențe destul de neplăcute, în care a trebuit să așteptăm mai mult de o oră la controlul de frontieră, pentru că veneam din afara spațiului Schengen, pentru că erau unul sau doi ofițeri de frontieră care făceau controlul și erau două sau trei avioane pline, care ajungeau simultan pe aeroportul respectiv”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

„Dacă mă întrebați ca om de aeroport, eu văd acest avantaj, mai ales pe aeroporturile de Vest”

Valentin Iordache susține că pasagerii non Schengen sunt bine tratați pe Aeroportul Otopeni, deoarece zona cea mai elegantă a terminalului de la Otopeni la îmbarcare este zona non-Schengen.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) susține că, dacă în 2011, pe Aeroporul Otopeni erau undeva la vreo 7 milioane de pasageri – cu cei veniți de la Băneasa, după mutarea traficului – în timp ce în anul 2024 discutăm de 15 milioane de pasageri.

„La fel, la întoarcerea dintr-o țară Schengen, vom folosi terminalul Schengen, care de regulă este mai elegant pe aeroporturile din Vest, oferind toate facilitățile și comerciale și de alimentație publică și de petrecere plăcută a timpului rămas până la îmbarcare. Și ce-i mai important, nu trebuie să ne mai grăbim să trecem de controlul de frontieră, unde iar se formează cozi destul de lungi.

Dacă mă întrebați ca om de aeroport, eu văd acest avantaj, mai ales pe aeroporturile de Vest, care nu tratează foarte bine și foarte plăcut pasagerii non Schengen, pentru că cei mai mulți dintre pasagerii lor sunt pasageri Schengen. Și noi suntem, cumva, în această situație, pentru că și la noi cei mai mulți dintre pasageri sunt pasageri Schengen. Noi îi tratăm foarte bine și pe pasagerii non Schengen, pentru că zona cea mai elegantă a terminalului de la Otopeni la îmbarcare este zona non-Schengen.

Dar, așa a ieșit din proiectul, făcut cu mulți ani în urmă și finalizat cu 13 ani în urmă. Aș vrea să mai vin cu o precizare și anume faptul că terminalul de la Otopeni – zona de îmbarcare a terminalului – a fost proiectată și executată pentru operare Schengen- non Schengen. Ea s-a finalizat în 2011. Din cauză că a fost proiectată astfel, spațiul pentru controlul de frontieră – atât pentru plecări, cât și pentru sosiri – a fost foarte mic, pentru că s-a adresa doar la 30% din totalul traficului.

Noi am fost nevoiți, în toată această perioadă de 13 ani – de la momentul inițial în care se presupunea că intrăm în Schengen și până acum –  să asigurăm condiții de procesare pentru toți pasagerii de pe fluxul internațional și la plecare și la sosire.  Ceea ce ne-a creat multe dureri de cap, de-a lungul vremii, pentru că traficul a crescut. În 2011, era undeva  – hai să spunem 7 milioane, cu tot cu cei care venit de la Băneasa, când s-a mutat tot traficul pe Otopeni – acum discutăm de 15 milioane de pasageri, care toți trebuie procesați.”

„Trebuie să fie puțin mai rău înainte de a fi foarte bine”

Valentin Iordache a explicat că, în acest context al schimbărilor, în următoarele zile va fi o capacitate limitată pe procesarea pe frontieră, fiind în lucru câteva lucrări urgente.

„Încă un aspect, în următoarele câteva zile o să avem o capacitate limitată pe procesarea pe frontieră, pentru că sunt niște lucrări care au trebuit făcute acum. De exemplu, mutarea porților automate de control pentru cei care posedă pașapoarte biometrice, tot pe fluxul de plecări, dar către zona non Schengen, de pe actuala poziție.

Automat, capacitatea de procesare pe plecări a scăzut. Mai avem patru zile cu capacitate relativ redusă. La fel pe sosiri, au trebuit relocate câteva ghișee și acolo capacitatea este puțin redusă. Se vor mai forma cozi la orele de vârf, în special după-amiază, dar mai avem patru zile. Trebuie să fie puțin mai rău înainte de a fi foarte bine”, a conchis interlocutorul Valentin Iordache.

România, primită după 13 ani în Schengen-ul aerian

Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate, pe 30 decembrie, primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Potrivit deciziei UE, publicată pe 5 ianuarie,  începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație.

Regulile privind prezentarea la aeroport/port – de regulă cu două ore înainte de plecare – este în continuare în atribuțiile autorităților naționale, chiar dacă pasagerul va petrece mai puțin timp până ajunge efectiv la poarta de îmbarcare.

Care sunt terminale reconfigurate

Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) anunțaseră, la începutul lunii, că intensifică reconfigurarea terminalelor Schengen / non- Schengen, având în vedere că toți pasagerii internaționali sunt, deocamdată, pe același flux.

Potrivit reprezentanților CNAB, din totalul traficului internațional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre  destinații aflate în spațiul Schengen.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creștere cu 16,56%  față de 2022, și 128.594 mișcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creștere cu 6,50% față de anul anterior.

Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns, astfel, foarte aproape de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).

CITIȚI ȘI:

Aderarea deplină la Spaţiul SCHENGEN este un proces IREVERSIBIL, susține Cătălin Predoiu: „Trebuie finalizată anul acesta”

Prim-vicepreşedintele Parlamentului European, coleg de partid cu Nehammer, este ÎN FAVOAREA intrării României în spaţiul Schengen: „Este o necesitate”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele