Așa cum anunțase că va face, președintele Donald Trump a semnat, la reședința de la Mar-a-Lago, o măsură care introduce taxe vamale semnificative pentru importurile din Mexic, Canada și China.
Decizia riscă să declanșeze un război comercial care ar putea afecta puternic economiile tuturor țărilor implicate, atrage atenția CNN.
De asemenea, este de așteptat ca această măsură să producă majorări substanțiale ale prețurilor pentru consumatorii americani.
Mai întâi, să spunem că, potrivit documentului semnat de Trump, toate importurile din Mexic și majoritatea celor din Canada vor fi taxate cu 25%, în timp ce produsele din China vor primi o taxă suplimentară de 10%.
Pentru produsele energetice canadiene, precum petrolul și gazele naturale, taxa va fi mai mică, de 10%, având în vedere că mulți americani depind de acestea pentru încălzire și transport.
Experții și mediul de afaceri american au reacționat dur la această decizie.
Camera de Comerț a SUA a criticat măsura, avertizând că „va crește prețurile pentru familiile americane și va bulversa lanțurile de aprovizionare”. Și industria băuturilor spirtoase – reprezentată de Distilled Spirits Council of the US, Camera mexicană a industriei de tequila și Spirits Canad – și-a exprimat îngrijorarea profundă față de impact.
Efectele economice ar putea fi vaste, având în vedere că Mexicul, China și Canada sunt cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. În 2023, Mexicul a devenit primul exportator către SUA, depășind China pentru prima dată în două decenii, cu exporturi de 467 miliarde de dolari. China a exportat bunuri de 401 miliarde de dolari, iar Canada de 377 miliarde. Împreună, cele trei țări au reprezentat 42% din importurile americane în 2023.
Impactul direct asupra consumatorilor ar putea fi devastator. Iată ce anticipează CNN că se va întâmpla:
Chiar dacă a recunoscut că vor exista „perturbări temporare”, Donald Trump insistă că „tarifele ne vor face foarte bogați și foarte puternici”. Însă, economiștii contrazic această afirmație. De fapt, explică ei, importatorii americani sunt cei care plătesc tarifele și transferă costurile către consumatori, iar riscul este să crească inflația.
Tarifele impuse de SUA vor intra în vigoare începând cu ziua de marți, 4 februarie și nu vor avea scutiri.
Mai mult, măsura include o clauză care permite președintelui să mărească tarifele dacă țările vizate impun propriile taxe de retorsiune, ceea ce ar putea duce la o escaladare a conflictului comercial.
Reacțiile nu au întârziat să apară.
Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat că țara sa va impune propriile taxe de retorsiune și a respins acuzațiile Administrației Trump conform cărora guvernul de la Ciudad de Mexico ar avea o „alianță intolerabilă” cu cartelurile de droguri.
China, la rândul său, a transmis că va depune o plângere la Organizația Mondială a Comerțului și va lua „contramăsurile corespunzătoare”. Ministerul de Externe de la Beijing a subliniat că „tarifele nu sunt constructive” și vor submina eforturile comune de combatere a narcoticelor.
Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a susținut măsura vizează reducerea traficului de droguri și a imigrației ilegale – „Trebuie să protejăm americanii și este datoria mea ca președinte să asigur siguranța tuturor”.
Pentru a implementa tarifele, președintele a declarat o urgență economică națională, invocând International Emergency Economic Powers Act (IEEPA).
Și premierul demisionar al Canadei, Justin Trudeau, a anunțat imediat măsuri concrete: tarife de 25% pentru bunuri americane în valoare de 155 miliarde de dolari, dintre care 30 de miliarde vor fi aplicate imediat marți, iar restul de 125 de miliarde peste 21 de zile.
Totuși, vecinul din nord se găsește într-o poziție delicată în momentul de față, având opțiuni limitate de răspuns împotriva celui mai mare partener comercial al său.
Deși țara are experiență în gestionarea tarifelor americane, inclusiv din primul mandat al lui Trump, niciodată în istoria recentă nu s-a confruntat cu taxe de o asemenea amploare. În 2018, când Trump a impus tarife de 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu, Canada a răspuns țintind produse din statele republicane influente, precum bourbonul din Kentucky, conform New York Times.
Premierul Justin Trudeau a anunțat că va folosi aceeași strategie și acum.
Dar puterea de negociere a Canadei este limitată de dimensiunea pieței sale – aproximativ cât a statului american California. De exemplu, din cele 9 miliarde de dolari reprezentând vânzările anuale de bourbon din Kentucky, Canada cumpără doar 30 de milioane.
Istoria oferă și câteva lecții interesante.
În 1930, când SUA au impus tarife medii de 59%, Canada și-a salvat economia intensificând comerțul cu Marea Britanie.
În 1971, când Administrația Nixon a introdus taxe de 10%, primul-ministru de atunci, Pierre Trudeau, tatăl actualului premier, a ales să nu riposteze și a căutat soluții pentru reducerea dependenței economice de SUA. Această strategie a dus, în final, la primul acord de liber schimb dintre cele două țări, semnat în 1989.
Astăzi, însă, complexitatea lanțurilor de aprovizionare moderne face mult mai dificilă reorientarea rapidă către alți parteneri comerciali, chiar și cu existența acordului de liber schimb Canada – Uniunea Europeană.
CITEȘTE ȘI:
Politicile economice ale lui Trump și CONSECINȚELE lor economice. Implicații pentru România