Prima pagină » Actualitate » Turcia a anunțat că nu susţine admiterea Suediei şi Finlandei în NATO. Recep Tayyip Erdogan: „Țările scandinave găzduiesc organizaţii teroriste”

Turcia a anunțat că nu susţine admiterea Suediei şi Finlandei în NATO. Recep Tayyip Erdogan: „Țările scandinave găzduiesc organizaţii teroriste”

Turcia a anunțat că nu susţine admiterea Suediei şi Finlandei în NATO. Recep Tayyip Erdogan: „Țările scandinave găzduiesc organizaţii teroriste”
Erdogan: Joe Biden și aliații occidentali ai SUA nu au contribuit la rezolvarea problemelor dintre Rusia și Ucraina

Turcia, prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că nu susţine aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică (NATO). Liderul de la Ankara acuză prezenţa unor „organizaţii teroriste” în cele două ţări scandinave, cu referire la grupuri disidente turce şi la organizaţii separatiste kurde.

„Urmărim evoluţiile referitoare la Suedia şi Finlanda, dar nu avem o viziune favorabilă”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan, într-o conferinţă de presă organizată la Istanbul, subliniind că a fost o greşeală admiterea Greciei în NATO în trecut.

Astfel, opoziţia Turciei ar putea genera probleme pentru aderarea Suediei şi Finlandei, în condiţiile în care extinderea NATO necesită o decizie în unanimitate.

„Turcia nu vrea să repete greşelile. În plus, ţările scandinave găzduiesc organizaţii teroriste”, a acuzat Recep Tayyip Erdogan, citat de agenţia Reuters.

Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen, notează Mediafax.

Clericul islamist disident Fethullah Gulen este acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Gulen neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar.

Finlanda şi Suedia au început să analizeze posibilităţi de a deveni membre NATO în contextul intervenţiei militare ruse în Ucraina. De altfel, președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și premierul din aceeași țară, Sanna Marin, au anunţat, joi dimineaţă, că intenţionează să depună o solicitare formală pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Finlanda şi Suedia vor fi primite rapid în organizaţie, iar Germania, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite au exprimat opinii favorabile admiterii celor două ţări.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, despre aderarea Finlandei la NATO: ”Este o amenințare pentru Rusia, vom lua măsuri pentru a ne menține securitatea”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia consideră aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică drept o amenințare pentru Federația Rusă.

Intervenția lui Peskov survine după ce a fost dată publicității declarația comună a președintelui finlandez Sauli Niinisto și a prim-ministrului Sanna Marin.

Finlanda ar trebui să solicite aderarea la NATO cât mai curând posibil, au transmis aceștia, iar decizia oficială privind cererea este de așteptat să fie luată chiar duminică, 15 mai.

Ministerul rus de Externe amenință și el că va adopta măsuri de răspuns tehnico-militare dacă Finlanda aderă la NATO

Ministerul rus de Externe a afirmat că va recurge la „represalii” în urma deciziei istorice a liderilor din Finlanda de a susţine aderarea ei la NATO. Oficialii de la Moscova susțin că această decizie pune în pericol stabilitatea şi securitatea în nordul Europei.

Prin intermediul unui comunicat, ministerului rus de Externe a precizat că Finlanda „trebuie să fie conştientă de răspunderea şi consecinţele” aderării la NATO.

”Rusia se va vedea obligată să adopte măsuri de răspuns atât tehnico-militare, cât şi de altă natură pentru a contracara ameninţările care au apărut pentru securitatea sa naţională. Declaraţia preşedintelui finlandez Niinistö şi a premierului Marin reprezintă o schimbare radicală a politicii externe a ţării. (Autorităţile de la) Helsinki trebuie să fie conştiene de responsabilitatea şi consecinţele unei astfel de decizii”, menţionează MAE rus.

Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, ... vezi toate articolele

Citește și