Zelenski vrea să NEGOCIEZE pacea, dar nu crede promisiunile lui Putin. Mesajul din ′94 al lui Mitterrand revine în actualitate: Tinere, te vor păcăli!

În luna iunie, în Elveția, se va desfășura un summit care va aborda subiectul „Pace în Ucraina”. Oficialii ucraineni ar accepta negocieri cu Kremlinul, numai că varianta propusă de ruși este considerată inacceptabilă. Pe de altă parte, Rusia lui Putin nu este invitată la acest summit, ceea ce face ca orice discuții despre o eventuală pace să pară zadarnice.

Cum Vladimir Putin arată prea puțin respect pentru statul de drept sau normele internaționale, notează jurnalistul Jamie Dettmer pentru Politico, Ucraina și Rusia nu pot sta, deocamdată, la aceeași masă, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că Occidentul dă dovadă de „viclenie”.

„Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că face campanie pentru a convinge cât mai multe țări în curs de dezvoltare să participe (n.red. – la summitul din Elveția), stânjenind, astfel, Moscova. China, între timp, a avertizat cu severitate că nu va participa la summit, în condițiile în care Rusia nu este reprezentată.

UPDATE PSD, PNL și UDMR, ȘEDINȚE importante înainte de consultările de la Cotroceni/ Numele premierului va fi anunțat de Iohannis

08:55

VIDEO EXCLUSIV Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „România trebuie să investească ÎNȚELEPT pentru atingerea obiectivelor în energie”

08:30

Nevrând să pară obstacolul în calea încheierii negociate a războiului, Kremlinului îi place să cocheteze cu ideea că este deschis negocierilor de pace, sugerând că Ucraina și susținătorii săi occidentali sunt încăpățânați.

De exemplu, la începutul acestui an, Putin l-a vizat pe fostul premier britanic Boris Johnson, acuzându-l că a distrus șansele ca negocierile de pace desfășurate în săptămânile următoare invaziei să reușească.

În urmă cu două săptămâni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că aceste negocieri, care au produs un proiect de propunere de pace, ar putea sta la baza unor noi discuții – deși a adăugat în mod amenințător că astfel de discuții ar trebui să reflecte noile realități, probabil făcând referire la recentele victorii militare ale forțelor armate ale Rusiei.

Putin a făcut, de asemenea, un comentariu similar în timpul unei întâlniri cu președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, presa rusă care îl cita spunând că, în cazul oricăror noi discuții, propunerea din anul 2022 ar trebui să acționeze ca punct de plecare”, punctează editorialistul Politico.

„Prevederile-cheie au fost că Ucraina nu va adera la NATO și că se va angaja să fie un stat permanent neutru”

În ciuda faptului că a retras forțele ruse din apropierea Kievului, proiectul pentru anul 2022 a fost negociat atunci când Ucraina era încă în dificultate, amintește Jamie Dettmer.

Perspectivele militare ale Ucrainei încă păreau șocante și persistau îndoielile că ar putea ține linia frontului.

„Mai mult, Ucraina nu era sigură, la acea vreme,  că aliații săi occidentali vor continua să ofere sprijin și nu știa nici care ar fi amploarea acestui sprijin.

Prevederile cheie au fost că Ucraina nu va adera la NATO și că se va angaja să fie un stat permanent neutru, care nu participă la blocurile militare. Rusia a cerut Ucrainei să limiteze drastic dimensiunea forțelor sale armate și să lase Peninsula Crimeea sub controlul rus de facto.

Cu toate acestea, Ucrainei i s-ar permite, în continuare, să urmeze calea aderării la UE, în timp ce chestiunile teritoriale – inclusiv viitorul pe termen lung al Crimeei și statutul Donbasului ocupat – ar fi lăsate la latitudinea lui Putin și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Acordul urma să fie garantat de puteri străine, enumerate fiind SUA, Marea Britanie, China, Franța și Rusia. Aceste țări – inclusiv Rusia – ar avea responsabilitatea de a apăra neutralitatea Ucrainei, dacă tratatul ar fi încălcat”, mai spune Jamie Dettmer.

„Putin poate semna documente, dar dacă respectă acordurile, este o altă chestiune”

Pentru academicienii Samuel Charap și Serghei Radchenko, mai scrie editorialistul Politico, faptul că părțile în conflict ar putea veni cu un astfel de proiect „respinge ideea că nici Ucraina, nici Rusia nu sunt dispuse să negocieze sau să ia în considerare compromisuri pentru a pune capăt acestui război”.

Aceștia susțin că, dacă Putin ar fi gata să accepte aderarea Ucrainei la UE, nu ar însemna „nimic excepțional”, mai ales având în vedere că a făcut presiuni asupra fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici să renunțe la un acord de asociere cu UE în anul 2013.

„Ucraina negocia dintr-o poziție de extremă slăbiciune, în timp ce puterile occidentale se frământau cu privire la cât de mult să susțină Ucraina și dezbateau cu ce să aprovizioneze Kievul în ceea ce privește sistemele de arme”, declara Oleksii Reznikov, fostul ministru al Apărării al Ucrainei și unul dintre negociatori.

„Amintiți-vă, președintele Zelenski a fost la Conferința de Securitate de la München cu doar câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina”, a mai spus Reznikov, pentru Politico. „Am fost membru al delegației la München și a existat această atmosferă, această atmosferă prin care ni se transmitea, voalat, că trebuie să renunțăm”, adăuga acesta.

Dar, mai presus de toate, continuă Jamie Dettmer, Reznikov și alți oficiali ucraineni implicați în discuții – șeful biroului președintelui ucrainean Andriy Yermak și consilierul său Mykhailo Podolyak – s-au îndoit de sinceritatea Kremlinului și de o negociere cu bună-credință.

Acesta a fost un scepticism perfecționat, de altfel, în timpul sutelor de ore petrecute în „negocieri” cu oficialii ruși, înainte de invazia din anul 2022.

„Poate semna documente (n.red. – Vladimir Putin), dar dacă respectă acordurile, este o altă chestiune”, a mai spus Reznikov.

„Amintiți-vă de Memorandumul de la Budapesta”, a adăugat el, făcând referire la acordul pe care Rusia l-a semnat în anul 1994, fixând granițele Ucrainei și recunoscându-i suveranitatea în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

„Președintele francez Mitterrand (în funcție din 1981 până în 1995 – n.r.) a refuzat să-și adauge semnătura pe acest document… și l-a avertizat pe președintele nostru (n.red. – Leonid Kucima): «Tinere, te vor păcăli»”, a reamintit Reznikov.

„Pentru Putin, negocierile sunt doar o altă formă de război”

Oficialii ucraineni spun că, pentru Vladimir Putin, negocierile sunt doar o altă formă de război. Rusia, explică Jamie Dettmer, preferă să distragă atenția, să blocheze, să-și lase timp pentru manevre și să-i „captureze” pe cei bine intenționați și naivi – lucru care a fost evidențiat între 2014 și 2017, atunci când Lavrov și secretarul de stat american John Kerry au „negociat” Siria.

„Discuțiile au ajutat Moscova să-l salveze pe Bashar al-Assad din Siria de la înfrângere, convingându-l pe președintele american de atunci, Barack Obama, să-și ia degetul de pe trăgaci și să-și ignore propria linie roșie privind utilizarea armelor chimice de către Damasc.

Pentru Podolyak, lecția care trebuie învățată din negocierile din anul 2022 este că Rusia este interesată de un război lung, iar țările occidentale obosesc și spun: «Asta e, să căutăm un fel de soluție de compromis».

Dar acum, a spus el, nu există o soluție de compromis pentru acest război.

„Am ajuns într-un punct în care nu mai poți decide să te așezi și să negociezi. De ce? Pentru că acest război nu este despre teritoriul Ucrainei. Acesta este un război legat de regulile în care voi și noi vom trăi, în care și Rusia va trăi.

Dacă Rusia nu pierde, atunci regulile vor fi puțin diferite. Autocrația, violența – acestea vor fi formele dominante de politică externă. Dacă Rusia pierde, atunci avem ocazia de a reconstrui sistemul global de relații politice și de securitate”, încheie editorialistul Jamie Dettmer.

CITEȘTE ȘI:

O adolescentă de 17 ani din Rusia, CONDAMNATĂ la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru grafitti anti-război: „Moarte regimului!”

O tânără israeliană, luată ostatică de HAMAS, cerută în căsătorie de un terorist: „A adus un inel, m-am prefăcut că râd, ca să nu mă împuște în cap”

Culisele arestării lui Timur Ivanov, adjunctul ministrului Apărării din Rusia: „În INTERESUL lui Putin, nu lasă nicio tabără să devină prea puternică”

Navalnîi bântuie Kremlinul | ARESTAT pentru luare de mită, adjunctul lui Șoigu trăia pe picior mare: „Bolizi, bijuterii, iahturi și vacanțe în Franța”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele