UE anunță prima decizie CRUCIALĂ, după revenirea lui Trump la Casa Albă. Zeci de miliarde de euro către apărare și securitate. Care este scenariul

UE anunță prima decizie crucială după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Mai exact, Uniunea Europeană își modifică politicile pentru a putea redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina, dar și în ipoteza în care revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar exercita presiuni asupra UE pentru a stimula investițiile militare. 

Mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune, cu scopul de a-și sprijini industriile de apărare

Oficialii UE, citați de Financial Times, au precizat că în următoarele săptămâni, guvernele statelor membre vor fi informate că vor avea acum mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor de coeziune, cu scopul de a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor.

Aceast lucru va include și autorizarea finanțării pentru creșterea producției de arme și muniții, deși interdicția de a utiliza fonduri UE pentru achiziționarea acestor arme rămâne în vigoare.

Donald Trump, avertisment la început de mandat

Reamintim că Donald Trump i-a ameninţat pe aliaţii europeni că îi va abandona, dacă nu cheltuiesc mai mult pentru securitatea lor şi, totodată, consideră că sumele ajutorului ţării sale pentru Ucraina sunt prea mari.

În acest context, statele membre vor putea să folosească fondurile de coeziune pentru producția de arme și muniții, dar și pentru construirea ori repararea infrastructurii militare, potrivit informațiilor Financial Times.

• Schimbarea de politică s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului comunitar, adică aproximativ 392 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, bani care vizează reducerea inegalității economice dintre țările UE.
• Reamintim că, până în prezent, au fost cheltuite doar aproximativ 5 % din aceste așa-numite fonduri de coeziune, iar cei mai mari beneficiari, printre care Polonia, Italia și Spania, au cheltuit chiar mai puțin.

Polonia a exercitat presiuni asupra Comisiei Europene pentru a cheltui mai mult pe apărare

Potrivit surselor citate, Varșovia a cheltuit 4,1% din PIB-ul său pe armată în acest an, dublul țintei NATO, și planifică să atingă 4,7% în 2025. Țările UE au cheltuit relativ puțin din fondurile lor de coeziune până acum, prioritizând, în schimb, miliarde de euro din PNRR.

Este important de precizat faptul că schimbarea politicii pentru a sprijini cheltuielile legate de apărare este aprobată și de statele contributoare nete la bugetul UE.

Vorbim aici despre Germania, Olanda și Suedia, care văd utilizarea fondurilor existente ca fiind preferabilă față de emiterea de datorii comune sau furnizarea de finanțare suplimentară din partea UE, potrivit G4media.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi utilizate pentru industria de apărare, atâta timp cât acestea contribuie la „misiunea generală de a spori dezvoltarea regională”, inclusiv mobilitatea militară.

Mai mulți bani pentru securitatea UE

Uniunea Europeană trebuie să cheltuiască mai mult pentru securitatea sa nu din cauza alegerii lui Donald Trump în SUA, ci a ameninţării ruseşti, a declarat noul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius.

Europenii şi-au mărit bugetele militare de la invazia rusă din Ucraina în 2022, dar „trebuie să cheltuim şi mai mult, şi nu pentru că președintele ales Trump ne cere acest lucru, ci din cauza lui (Vladimir) Putin, din cauza ameninţării reprezentate de Putin”, a spus el în faţa deputaţilor europeni la Bruxelles.

El a avertizat de asemenea că, potrivit „rapoartelor recente ale serviciilor de informaţii”, Rusia „ar putea testa hotărârea UE sau NATO până la finalul deceniului”, potrivit informațiilor Hotnews.ro.

Prin urmare, a subliniat el, „trebuie să consolidăm urgent pregătirea UE pentru o posibilă agresiune militară. Acesta este modul în care poate fi descurajată”, a adăugat Kubilius.

„Nu vrem război, vrem pace şi, prin urmare, trebuie să fim gata să ne apărăm”, a spus el.

Fostul premier lituanian, numit în această vară comisar pentru apărare, un post care nu a existat până acum la Bruxelles, trebuie să mai fie confirmat de eurodeputaţi, în faţa cărora a fost audiat miercuri, înainte de a prelua funcţia, în principiu în decembrie.

Sursă foto: Profimedia

CITAȚI ȘI:

Ce înseamnă victoria lui Donald TRUMP pentru România? Analist politic: „America va avea o politică mai protecționistă față de restul lumii”