Ultimul avion al TAROM de la Londra la București decolează la ora 14:50. Sloturile de pe Aeroportul Heathrow sunt preluate duminică de Qatar Airways

Ultima cursă a TAROM de la Londra este programată sâmbătă, de la ora locală 14:50, după ce operatorul aviatic național român și-a vândut cele 14 sloturi de pe Aeroportul Heathrow. Acesta este un demers important al planului de restructurare a companiei, a spus, pentru Gândul, directorul general al TAROM, Costin Iordache. Conducerea companiei nu exclude reluarea operării zborurilor în capitala Marii Britanii, după finalizarea planul la care s-a angajat în fața Comisiei Europene.

Aeronava Airbus A318 cu indicativul RO392 deținută de TAROM va efectua sâmbătă ultimul zbor din Aeroportul Heathrow din Londra de pe propriile sloturile, care vor fi deținute, de duminică, de Qatar Airways.

Un slot pe aeroport este un spațiu orar dedicat special unei companii pentru aterizările și decolările curselor regulate, iar creșterea traficului aerian a generat o criză a sloturilor pe marile aeroporturi.

Ultimul zbor pe ruta București – Londra este programat pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”de la 12:20, va ateriza la Londra, la Terminalul 4, la ora 14:05, iar la 14:50 va decola ultima aeronavă a TAROM din capitala britanică spre Otopeni.

Dacă un client ar fi vrut să cumpere vineri seara un bilet pe ultima cursă București – Londra, acesta costa 668,32 euro la clasa flex economic, sau 691,32 euro la fully flex business. Pe ruta inversă, un bilet Londra – București costa 256,04 euro la optim economy, 481,04 euro la flex economy sau 771,66 euro la fully flex business.

Ce a determinat tranzacția

”Așa cum am anunțat pe parcursul anului, în data de 26 octombrie are loc ultimul zbor din programul sezonului de vară, prin care compania TAROM încheie operarea pe ruta București-Londra Heathrow. Este un pas important din planul de restructurare, menit să aducă compania într-o poziție solidă și de perspectivă, prioritatea principală fiind transformarea TAROM într-o companie națională competitivă”, a declarat directorul general al companiei, Costin Iordache, la solicitarea Gândul.

Tranzacția TAROM echivalează cu o retragere viitoare a companiei românești de pe acest aeroport, cel mai aglomerat din Europa și pe locul trei mondial, după aeroporturile din Atlanta și Beijing. În același timp, aceasta va permite companiei aeriene cu sediul în Doha să-și extindă serviciul LHR-DOH la până la opt zboruri zilnice odată cu preluarea sloturilor, decizie confirmată de Qatar Airway, după cum a anunțat Business Traveller.

Valoarea la care au fost vândute cele 14 sloturi săptămânale (7 zilnice, dus-întors) nu a fost făcută publică, din considerente ce țin de secretul comercial, dar ceea ce a putut transmite compania, în august, este că unul dintre principalele obiective a fost obținerea de profit operațional.

„După o serie neîntreruptă de 20 de ani și de acumulare constantă de datorii, în anul 2023, pierderile companiei au fost reduse considerabil, cu valoarea de 174 milioane de lei, ajungând sub pragul de 100 milioane de lei, iar prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli aferent 2024, compania estimează un profit operațional de 278.530,87 mii lei, în creștere față de rezultatul brut – pierdere de 99.471,17 mii lei la data de 31.12.2023. Mai mult, în acest moment nu mai există datorii curente la bugetul de stat”, a transmis compania, în august.

Conducerea companiei explica, tot atunci, că după ce se vor încheia limitările planului de redresare, în 2027, TAROM are posibilitatea, dacă va avea capacitatea financiară, să revină pe un alt aeroport din Londra, poate cu costuri mai mici.

Ce a decis Comisia Europeană

Pe 29 aprilie, Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat pentru restructurare acordat de România companiei aeriene TAROM în valoare de 95,3 milioane de euro (473,69 milioane de lei). Măsura, validată ulterior de Guvern, este menită să permită companiei să își restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în același timp la minimum denaturările concurenței.

Măsurile de restructurare notificate includ:

• anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane de euro (246,19 milioane de lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente;
• o injecție de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro (227,50 milioane de lei).

Potrivit Comisiei, autorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetățenii și întreprinderile din România, permițând TAROM să își restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare.

Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultățile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite și prin reducerea costurilor.

Măsurile sunt proporționale, deoarece TAROM aduce o contribuție proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane de euro (381,12 milioane de lei) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave și dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condițiile pieței.

Ajutorul este însoțit de garanții pentru a limita denaturarea concurenței pe piața unică. Printre acestea se numără reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum și a numărului de aeronave, precum și menținerea unei astfel de capacități reduse, limitând astfel prezența sa pe piață pe întreaga durată a perioadei de restructurare, și anume până la 31 decembrie 2026.

Începuturile aviației civile din România

TAROM a împlinit, pe 18 septembrie, 70 de ani, dar precursoarele sale în aviația civilă din România începuseră să opereze din anii ´20, ajutând la dezvoltarea Capitalei, după cum scria Constantin N. Giurescu în „Istoria Bucureștilor din cele mai vechi t1mpuri pînă în zilele noastre”.

Noile mijloace de comunicație, aviația și radioul, „cuceriri strălucite ale științei moderne”, apar și ele în București, după război. Dacă până în 1916 exista numai o aviație militară, cu aerodromul la Pipera (circa 141 de hectare), după încetarea ostilităților ia naștere aviația civilă, comercială.

În aprilie 1920, se întemeiază Compania franco-română de navigație aeriană, cu capital românesc, dar subvenționată și de guvernele francez, polonez și cehoslovac. Ea asigura traficul aerian pe linia București – Belgrad – Budapesta – Viena – Praga – Paris, într-o direcție, București – Istanbul, într-alta. Orașul era astfel legat de o serie de mari centre. Ulterior s-au încheiat convenții cu societăți străine care asigurau comunicația pe cale aeriană și cu alte centre europene, scria istoricul.

Aeroportul se afla la Băneasa (128 de hectare), unde aterizau avioanele companiei franceze Air France, care făceau legatura cu Occidentul, ale celei poloneze Lot, care uneau Danzig și Varșovia cu Sofia, Salonicul, Atena, Rodos și Lydda, în Palestina, ale companiei cehoslovace C.S.A., ale celor douä companii italiene, Ala Littoria și Avio Linee Italiane, care făceau legătura Bucureștiului cu Roma și Torino, ale companiei germane Deutsche Lufthansa din Berlin și ale companiei ungare Malert de la Budapcsta, potrivti lui Constantin N. Giurescu.

Tot Băneasa era și aeroportul avioanelor societății românești Lares, care în maximum trei ceasuri atingeau marginile țării.

Un al doilea aeroport s-a deschis la Popești-Leordeni (circa 136 de hectare. Pntru aviația sportivă era și aeroportul Giulesti (163 de hectare), iar pentru zborurile fără motor ale planoriștilor, aerodromul Dudești-Cioplea (circa 64 de hectare). Toate funcționau în perioada acoperită de lucrarea lui Constantin N. Giurescu, 1939.

Premierele TAROM

Conform „biografiei” oficiale a companiei, TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi a crescut în acelaşi timp cu aviaţia românească. Cu un trecut ce se întinde pe mai mult de o jumătate de secol, istoria Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române începe odată cu dezvoltarea industriei aeronautice, un domeniu în care România – prin Aurel Vlaicu, Traian Vuia şi Henri Coandă – s-a remarcat pe plan internaţional, iar înainte de 1954 s-au produs o serie de evenimente notabile strâns legate de apariţia companiei.

• 1920, în România a luat fiinţă una dintre primele linii comerciale din lume, CFRNA – Compania Franco-Română pentru Navigaţie Aeriană, care a fost, de altfel, şi prima companie aeriană – din istoria aviaţiei – cu operare transcontinentală.
• 1926, compania s-a reorganizat şi şi-a schimbat denumirea în CIDNA – Compania Internaţională pentru Navigaţie Aeriană, pentru ca în 1930 să-şi schimbe din nou numele, devenind Societatea Naţională LARES – Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat.
• 1945 aduce o nouă reorganizare, iar LARES este înlocuită de Compania Aeriană TARS – Transporturile Aeriene Româno – Sovietice, care se afla în subordinea Guvernului român şi a celui sovietic, dar al cărei personal a fost selecţionat tot din rândul celor care lucraseră pentru LARES.
• După încă o reorganizare, numele se schimbă şi devine, în 18 septembrie 1954 – TAROM, Transporturile Aeriene Române.
• 1966 – TAROM efectua primul zbor peste Atlantic.
• 1968 – primul zbor al unui avion BAC 1-11 destinat companiei TAROM, România fiind primul stat din Europa de Est care a achiziţionat această aeronavă.
• În perioada 1972-1982 au fost construite 35 de avioane BAC 1-11, cele mai multe fiind cumpărate de compania TAROM în anul 1975 (5 aparate din seria 525 FT) şi livrate de firma engleză în anul 1977.
• 1969 – TAROM îşi adaugă o premieră mondială în palmares: avionul românesc IL 18 cu însemnele TAROM a parcurs distanţa de peste 50 de mii de kilometri în jurul lumii, în mai puţin de 80 de ore de zbor. Aeronava avea la bord 65 de pasageri.
• Începând cu anul 1973 se achiziţionează aeronave „lung curier”, iar în anul 1974, TAROM a realizat primul zbor către Sydney via Calcutta şi a introdus zboruri regulate transcontinentale spre New York şi Beijing.
• Un an mai târziu, în anul 1981, TAROM a atins o nouă performanţă – realizarea primului zbor fără escală pe o distanţă de 10.000 km între Bucureşti şi Bangkok.
• În anii 1980, TAROM a achiziţionat cele câteva aeronave Rombac produse sub licenţă britanică în România.
• Anii ’90 au reprezentat inaugurarea unor noi rute spre Chicago, Calcutta, Milano, Chişinău, Delhi, Verona, Bologna, Salonic, Munchen, Stuttgart şi altele.

În prezent, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM este o societate comercială cu capital majoritar de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, care deține pachetul majoritar de acțiuni (97,2%).

Din anul 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), iar din 25 iunie 2010, și a Alianţei SkyTeam.

Transportatorul Național al României deține acum o flotă de 18 aeronave și are în portofoliul său 70 de destinații operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share.

Dintre cele 18, 14 sunt în utilizarea curentă, iar patru Airbus 318 ies din flotă până la finalul anului, după ce au fost vândute către o companie din Marea Britanie.

Sursa foto: TAROM / Aeroportul Heathrow

CITEȘTE ȘI:

TAROM explică de ce vinde sloturile de pe aeroportul Heathrow din Londra. „În acest moment nu mai există datorii curente la bugetul de stat”

Peste 20 de CURSE TAROM ANULATE, mii de pasageri afectați. Reprezentanții piloților discută la Transporturi, conducerea companiei este în ședință

Românii afectați de cursele anulate de TAROM încep să își ceară drepturile. Câți bani pot primi, în funcție de locul și zile în care au rămas blocați

Sindicatele și șefii TAROM au semnat noul contract colectiv de muncă. „Angajații vor avea venituri decente”. Cu cât cresc salariile