Un an de la primul caz de COVID-19 în România | Dan Barna: „Să arătăm că am învăţat lecţia”

Astăzi, 26 februarie, s-a împlinit un an de la primul caz de COVID-19 confirmat în România. Vicepremierul Dan Barna spune că deja putem începe să ne gândim la cum va arăta lumea post-pandemie şi ce avem de făcut pentru ca în viitor să avem resurse mai multe şi mai bine administrate pentru a limita efectele unor alte crize.

Barna spune că prioritatea numărul unu în România este creşterea economică şi trebuie să ne gândim cum va arăta lumea post-pandemie.

Fără un avans serios al economiei nu putem spera la mai multă prosperitate, mai multe locuri de muncă şi mai multe oportunităţi pentru valorificarea potenţialului creativ al românilor. De aceea, bugetul care se discută acum în Parlament este unul al investiţiilor şi dezvoltării”, scrie Dan Barna, pe Facebook.

Cel mai important lucru, după un an de pandemie, adaugă vicepremierul, este „să arătăm că am învăţat lecţia şi vom acţiona în consecinţă”.

„Personal, sper că anul care s-a scurs ne-a învăţat să fim mai atenţi unii la alţii şi să avem grijă mai mare de aproapele nostru. Suntem diferiţi, dar trăim împreună, în aceeaşi ţară, în aceeaşi lume”, mai spune Dan Barna.

Dan Barna a trecut şi el prin COVID-19, în timpul alegerilor generale, el neputând să îşi exercite votul în Sibiu, unde avea domiciliul şi unde a şi candidat, pentru un mandat de deputat.

Un an de la începutul pandemiei de COVID-19 în România. Dr. Adrian Marinescu: “O provocare. Ne-am transformat în astronauți!”

Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul “Matei Balș” din Capitală, este unul dintre eroii care, de fix un an, se află în prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19. Acesta recunoaște că ultimele 12 luni au reprezentat o adevărată provocare pentru el, iar perioada l-a transformat total.

Pe 26 februarie 2020 era depistat pozitiv primul roman infectat cu virusul SARS-CoV-2. Astăzi se împlinește un an de la începutul pandemiei în România. Adrian Marinescu recunoaște că, în ultimele luni, medicii și pacienții au comunicat altfel, de vină să fi fost, foarte probabil, costumele, dar, în principal, faptul că nu existau prea multe informații despre virus.