EXCLUSIV | Un an de război în Ucraina. Teroare, cruzime și disperare în 365 de zile care au resetat lumea. Fost comandant NATO: ”Este exclusă o negociere de pace, au scopuri antagonice”
În 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe.
Războiul din Ucraina a ucis mii de oameni, a strămutat milioane de ucraineni și a distrus orașe întregi. Dincolo de destinele frânte și de viețile pierdute, ucrainenii și-au demonstrat rezistența și solidaritatea în fața atacului rușilor. Ucraina a cerut și a primit în repetate rânduri ajutor financiar, dar și militar din partea Occidentului.
S-a vorbit și s-a scris mult despre un război care a resetat întreaga ordine mondială, dar care a testat – și continuă să o facă – solidaritatea NATO și pe cea a UE. Cât va mai dura conflictul care a pus pe jar o lume întreagă? Există o șansă cât de mică de reluare a negocierilor? Ce spera Putin când a atacat Ucraina și cum stau lucrurile la un an de la invazia pe care a plănuit-o? Sunt câteva dintre întrebările care continuă să rămână fără răspunsuri clare.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre atacul trupelor ruse în Ucraina și șansele ca Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să se așeze la masa negocierilor, pentru a readuce pacea într-o țară în care de un an de petrec orori greu de imaginat.
Gândul a prezentat informații despre fiecare zi de război în Ucraina.
95% dintre ucraineni cred în victorie
La un an de la invazia trupelor ruse în Ucraina, 95% dintre ucraineni cred în victoria asupra Rusiei, potrivit unui sondaj făcut de Rating Group, o organizație de cercetare independentă ucraineană.
În același timp, 63% dintre respondenți consideră că pentru victorie este nevoie de cel puțin șase luni sau chiar mai mult. Aproximativ 20% dintre participanții la sondaj cred într-o victorie obținută în următoarele câteva luni.
De asemenea, 80% dintre persoanele intervievate au declarat că participă într-un fel sau altul la apărarea Ucrainei. Dintre aceștia, 39% au declarat că ajută armata ca „voluntari”, iar 37% că o susțin financiar.
Sondajul a fost realizat în februarie, pe un eșantion de 1.200 de persoane din diverse regiuni ale Ucrainei, exceptând regiunile separatiste din Crimeea şi Donbas.
Anul ororilor în Ucraina, în războiul pornit de Putin
Imaginile cu copii, părinți și bunici uciși, cu casele, spitalele și grădinițele bombardate, mărturii ale ororilor și cruzimii trupelor ruse, care au invadat o țară liberă, au șocat o lume întreagă.
Anul de teroare, cruzime și disperare a început în 24 februarie 2022, după ora 05:48, când Vladimir Putin a anunțat invazia rusă în Ucraina.
”Operaţiunea militară specială”, așa cum a numit Putin războiul pornit în Ucraina, a dus la bombardarea Mariupol, Doneţk, Harkov, Odesa, Kiev și a multor alte localități.
Au urmat atrocitățile de la Bucea, atacul din regiunea Herson, masacrul civililor din gara Kramatorsk, care voiau să fugă din calea trupelor ruse, bombardamentele din Mariupol, atacurile din zona centralei nucleare de la Zaporojie, luptele de la Bahmut și Soledar.
Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a anunțat că cel puțin 8.000 de civili au murit în Ucraina, iar alți peste 13.000 au fost răniți de la începutul războiului, potrivit cifrelor actualizate. Cifrele reale ar putea fi însă mult mai mari.
La un an de când Rusia a atacat Ucraina, războiul din această țară s-a soldat cu circa 180.000 de morți şi răniți în tabăra armatei ruse şi cu peste 100.000 de morți şi răniți în cea ucraineană, conform unei estimări făcute de șeful Statului Major al armatei norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, într-un interviu acordat postului TV2.
Războiul din Ucraina a determinat deja peste opt milioane de oameni să-și părăsească țara, iar alte şase milioane să se mute în alte regiuni. Potrivit datelor ONU, Ucraina avea aproape 44 de milioane de locuitori înainte de război, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din populație a părăsit țara din cauza războiului pornit la ordinul lui Vladimir Putin.
Peste 3,2 milioane de ucraineni au ajuns în România, în cele 365 de zile de război, dintre care 110.000 au și rămas, restul plecând spre alte state. Polonia este țara care a primit cei mai mulți refugiați ucraineni, 3,2 milioane de refugiați ajungând acolo doar în primele două luni de la începutul războiului.
Moment istoric în Ucraina, la un an de la izbucnirea războiului
Cu cinci zile înainte de împlinirea unui an de la invazia trupelor ruse, președintele american Joe Biden a ajuns în Ucraina, vizita fiind ținută secretă până cu puțin timp înainte de a ajunge la Kiev, înaintea vizitei anunțate în Polonia. Întâlnirea a avut loc într-o „conjuctură critică”, pentru că Rusia se pregătește pentru o ofensivă de primăvară, iar Ucraina speră să recupereze teritoriul confiscat în ultimele 12 luni, spunea consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan.
În cele câteva ore ale vizitei, Joe Biden s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-a plimbat cu acesta prin centrul Kievului și au susținut declarații comune de presă, în care președintele american a reafirmat sprijinul ferm al SUA, oricât timp este nevoie. Alarmele sirenelor antiaeriene au răsunat pe tot parcursul vizitei lui Biden.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că vizita istorică a președintelui Joe Biden la Kiev a avut și rolul de a crește moralul poporului ucrainean, lovit puternic și de război, dar și din cauza crizei energetice.
„Vizita este legată de momentul începerii invaziei. Vizita a luat prin surprindere pe mulți, pentru că erau comentariile despre o vizită în Polonia. Iată că Biden ajunge în Ucraina și momentul este nu simbolic, ci istoric, pentru că există un punct critic la ora actuală, armata Federației Ruse este în ofensivă pe mai multe direcții, pe mai multe axe.
De aici necesitatea de a crește moralul poporului ucrainean, lovit puternic și din cauza crizei energetice declanșate prin lovirea sistemului energetic, lovire zilnică, dar cu o anumită periodicitate în mod masiv, dar și moralul forțelor ucrainene. În multe locuri se duc lupte de poziție, care sunt foarte dificile”, a explicat Virgil Bălăceanu.
„Nu am mizat pe invazia rusă și am greșit”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu spune că invazia trupelor ruse, despre care se vorbea la începutul anului trecut, dar care părea imposibilă la acel moment, s-a dovedit nu doar reală în 24 februarie 2022, ci a depășit chiar primele estimări privind durata conflictului, transformat într-un război de uzură.
„Era de prevăzut, într-un anumit fel, un război de uzură. Bineînțeles că, în prima parte a invaziei, voiam să vedem, ne gândeam dacă reușesc rușii pe toate cele trei direcții operative pe care au început invazia.
Spre exemplu, eu nu am mizat pe invazia lor și am greșit, pentru că am spus că au o cantitate prea mică de forțe și mijloace. Lucru care s-a demonstrat, pentru că ei au renunțat la o direcție operativă Nord, au reconsiderat direcția operativă Sud și Est și au realizat în continuare planificarea invaziei pe o singură direcție operativă Sud-Est”, spune fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.
Mai sunt posibile negocieri de pace între Rusia și Ucraina?
Generalul susține că, în actualul context, o negociere de pace între Zelenski și Putin nu mai este, cel puțin deocamdată, posibilă.
În această etapă, este exclus, pentru că scopurile sunt antagonice, scopurile legate de teritorii. Ucraina vrea eliberarea tuturor teritoriilor, inclusiv a Crimeei, iar Federația Rusă vrea să-și mențină teritoriile pe care le-a anexat ilegal”, a conchis Virgil Bălăceanu.
2023, anul victoriei pentru Ucraina?
Joe Biden a vizitat Ucraina, pe 20 februarie, pentru prima dată de la începerea războiului ruso-ucrainean. În conferința de presă comună, liderul de la Kiev le-a spus reporterilor că negocierile cu președintele american au fost „fructuoase” și „foarte cruciale.”
Sperăm ca acest an 2023 să devină un an al victoriei”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a afirmat că va continua să facă tot posibilul pentru a se asigura că lumea democratică „câștigă în această luptă istorică”.
După un an de război, Kievul rezistă! Ucraina rezistă! Democrația rezistă! Americanii rămân lângă voi, la fel restul lumii. Libertatea este neprețuită și entru ea merită să lupți oricât este nevoie. Tot atât de mult va dura și sprijinul nostru, domnule președinte, cât va fi nevoie”, a spus Joe Biden.
Ajutor de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina
În contextul discuțiilor, președintele american a anunțat un nou ajutor pentru Ucraina.
“A scoate oamenii din casele lor este cumplit, cred că sunt aici crime de război. Toată omenirea vede. Așteptările noastre sunt aceleași cu ale dumneavoastră. (…) Această amenințare este o amenințare la adresa tuturor. Ne-am unit într-un efort fără precedent, să ajutăm Ucraina să reziste.
Vi s-au adus echipamente militare, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și în curând va fi anunțat un ajutor de 500 de milioane de dolari. Și acesta este doar aportul Statelor Unite. Anunțul de astăzi include muniție pentru HIMARS, sisteme de supraveghere care să îi ajute pe ucraineni împotriva bombardamentelor. Avem în vedere noi sancțiuni care să deterioreze mașina de război a Rusiei”, a spus Joe Biden.
Putin, discurs agresiv la un an de război în Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin a susținut marți, la o zi după vizita lui președintelui american la Kiev, discursul său anual în fața Parlamentului de la Moscova, declarând că Rusia se află într-o perioadă dificilă, că și-a dorit pacea, dar că Occidentul a avut alte planuri, acuzând cancelariile occidentale că vor transformarea conflictului din Ucraina în unul global.
„Vorbesc într-un moment dificil-cheie pentru Rusia, într-o perioadă de schimbări cardinale peste tot în lume”, și-a începutul discursul liderul de la Kremlin.
„Occidentul și-a înșelat în mod cinic populația. Obiectivul Occidentului este puterea fără limite. Pentru Occident, miza o reprezintă trilioane de dolari. Vestul va folosi pe oricine, teroriști, naziști, chiar și diavolul însuși, pentru a lupta împotriva Rusiei. Ideea este pornirea unui război în Europa folosind alte state”, a afirmat Putin.
„Occidentul a început să facă Ucraina anti-rusă cu mult timp în urmă. Proiectul anti-Rusia înseamnă canalizarea agresiunii către Est pentru a alimenta un război în Europa. Occidentul vrea să schimbe conflictul local în unul global. Responsabilitatea pentru escaladarea din Ucraina este la elitele occidentale”, a spus el.
Președintele rus a abordat și chestiunea susținerii Ucrainei cu arme de către Occident.
„Regimul de la Kiev nu servește interesele poporului ucrainean, ci pe cele ale occidentalilor. Cu cât sistemele occidentale cu rază lungă de acțiune vor veni în Ucraina, cu atât vom fi forțați să îndepărtăm amenințarea de la granițele noastre.
Scopul Occidentului este de a provoca Rusiei o înfrângere strategică, de a ne pune capăt odată pentru totdeauna. Vom răspunde în consecință, pentru că vorbim de existența țării noastre”, a spus liderul de la Kremlin.
Putin a anunțat și că Rusia își suspendă participarea la New Start – Noul Tratat de Reducere a Armamentului Strategic între SUA și Rusia.
„Sunt nevoit să declar că Rusia îşi încetează participarea în Acordul privind armamentele strategice. Rusia nu iese din acord, ci îşi suspendă participarea”, a spus Vladimir Putin.
Liderul de la Kremlin a adăuigat că Rusia trebuie să fie pregătită să testeze arme nucleare dacă SUA o fac mai întâi.
CITEȘTE ȘI: