Un copil ucrainean și-a pierdut ambii părinți în război și a ajuns singur în România. Care este procedura la graniță pentru refugiații minori neînsoțiți

Iuri, un pseudonim ales pentru un minor din Ucraina a ajuns singur la frontiera cu România, venind din regiunea Odessei. Părinții lui au fost, amândoi, uciși în aceeași zi în războiul din Ucraina. Iuri știe ce s-a întâmplat și a putut să povestească. Toți copiii care ajung neînsoțiți la punctele de frontieră dintre Ucraina și România beneficiază de protecție umanitară.

Aproximativ 80.000 de ucraineni au ales să rămână în România, dintre cei peste 610.000 care au trecut granița în cautarea unui refugiu din calea războiului, după ce Rusia le-a invadat țara, pe 24 februarie. Cele mai multe persoane care se refugiază din Ucraina în România, fugind din calea unui război care afectează întreaga țară, sunt femei și copii.

Astfel, mii dintre refugiați sunt copii, iar printre ei sunt și minori care și-au pierdut ambii părinți în conflictul armat și au ajuns la frontiera României cu rude sau prieteni de familie.

A intrat în grija unui centru de plasament

Este și cazul lui Iuri – nume ales de organizația Salvați Copiii România pentru a pentru a proteja identitatea copilului – care a intrat ulterior în grija unui centru de plasament din România și care nu este singular.

După ce a primit asistență umanitară imediată de la echipa Salvați Copiii aflată în Vama Isaccea, Iuri a intrat în sistemul de protecție și îngrijire pentru copiii care au intrat neînsoțiți în România.  Copiii neînsoțiți sunt acei copii care intră pe teritoriul României fără părinți sau alți reprezentanți legali. Ei pot intra în România singuri sau alături de o rudă adultă sau de o persoană care are grijă de ei și în oricare dintre cazuri beneficiază de protecție.

Într-un material transmis, luni, organizația a detaliat situația și drepturile copiilor care intră neînsoțiți pe teritoriul României.

1. Copiii neînsoțiți care ajung singuri în România

Copiii care nu sunt însoțiți de adulți sunt preluați de echipa mobilă a DGASPC-ului pentru a fi stabilită, conform Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, o măsură de protecție specială (plasamentul la o persoană sau familie, la un asistent maternal, preferabil vorbitori de limbă ucraineană sau rusă sau plasamentul în regim de urgență).

2. Copiii neînsoțiți care călătoresc cu rude sau persoane care declară că au grijă de ei

Dacă acești copii călătoresc cu alți adulți (rude ori persoane care au grijă de ei) și sunt în tranzit sau declară că vor rămâne în România, Poliția de Frontieră solicită adulților completarea unor formulare cu date despre copil și despre adulți (nume, data nașterii, naționalitate, sex, documentul de identitate și telefon) și cu privire la adresa la care vor locui în străinătate sau în țara noastră. Dacă vor rămâne pe teritoriul României și declară că nu au unde să locuiască, Poliția de Frontieră apelează la reprezentanții DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) pentru a notifica Grupul Operativ pentru minori neînsoțiți pentru acordarea de asistență umanitară și identificarea măsurilor adecvate pentru protecția lor astfel încât aceștia să beneficieze imediat de servicii socio-medicale și educaționale.

Integrarea educațională a copiilor neînsoțiți

În oricare dintre situații, reprezentantul DGASPC are responsabilitatea de a stabili dacă se impune acordarea imediată de servicii specializate de consiliere psihologică sau de asistență socială de către serviciile sociale publice sau organizațiile neguvernamentale.

Potrivit organizației. ministerul Educației asigură, prin inspectoratele școlare județene, cuprinderea tuturor copiilor neînsoțiți în sistemul de educație ca audienți, iar după recunoașterea sau echivalarea a studiilor, ca elevi.

Indiferent de statutul lor, copiii au dreptul la educație în aceleași condiții ca ante-preșcolarii, preșcolarii și elevii români, având dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și manuale.

„Războiul din Ucraina este o dramă de proporții”

Regulile menționate prevăzute pentru copiii neînsoțiți se aplică și copiilor cetățeni străini sau apatrizi neacompaniați de părinți ori de un reprezentant legal care ajung în țara noastră din zona de conflict militar din Ucraina.

„Astăzi, tot mai mulți copii sunt în risc să-și piardă viața, să fie afectați de boli, frig și lipsa educației. Războiul din Ucraina este o dramă de proporții și victimele cele mai vulnerabile sunt copiii. În 2022, abia după ce lumea a început să își revină din criza pandemică, sunt mai mulți copii decât înaintea pandemiei afectați de războaie”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

La nivel național, echipele Salvați Copiii au acordat sprijin complex, incluzând asistență juridică și psihologică, pentru 25.315 de persoane, dintre care 14.173 de copii ucraineni și 11.142 adulți.

Cei care doresc să sprijine programul de asistență umanitară o pot face pe site-ul Organizației Salvați Copiii sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donație singulară de 2 EURO.

Până în prezent, echipele Salvați Copiii au fost prezente în 9 puncte de trecere a frontierei și sunt oferite servicii umanitare în 5 Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări. În două tabere de refugiați IGSU și două puncte de staționare, echipele Salvați Copiii România oferp asistență directă, consiliere informațională și derulăm activități pentru copii.

Potrivit reprezentanților organizației, copiii prinși în zonele de război din Ucraina sunt expuși riscurilor de înfometare, frig și trafic de persoane. Totodată, mai mult de 100.000 de copii trăiesc în Ucraina în instituții de îngrijire a copilului și sunt în risc crescut de a fi lăsați în urmă.

În data de 30 martie, ONU a raportat 3.090 de victime civile în Ucraina, dintre care 1.189 morți; 145 de copii au fost uciși, cărora li se adaugă alți 222 de copii răniți, de la începutul războiului.

Mai mult de 4 milioane de persoane, dintre care jumătate copii, au fost nevoite să fugă din calea războiului, aceasta fiind cea mai mare dislocare a copiilor de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat 82 de atacuri asupra unor unități sanitare din Ucraina și, potrivit Ministerului Educației și Științei, 698 de unități de învățământ au fost avariate, 75 fiind complet distruse de atacurile Rusiei.

Potrivit autorităților române (Poliția de Frontieră), 610.940 de ucraineni au intrat în România între 24 februarie și 2 aprilie, pe la punctele de frontieră cu Ucraina și Republica Moldova. Majoritatea refugiaților doar tranzitează România, unde au rămas până acum 80.000 de ucraineni.

Potrivit informării de luni a Ministerului Afacerilor Interne, în ultimele 24 de ore, niciun cetățean ucrainean nu a depus cerere de azil în România, dar, de la începerea conflictului din Ucraina, numărul celor care au făcut astfel de solicitări se ridică la 4.332 de cetățeni ucraineni. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională. La acest moment, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale IGI este de 75,6%.

În ceea ce privește traficul prin punctele de trecere a frontierei, în ultimele 24 de ore, în România au intrat 19.014 de mijloace de transport și 78.790 de persoane, dintre care 6.729 de cetățeni ucraineni.