Un echipaj de poliție a salvat un bărbat aflat într-o criză de epilepsie căzut în mijlocul străzii
Abia externat din spital, un bărbat s-a prăbușit pe o stradă din județul neamț în urma unei crize de epilepsie. Norocul acestuia a fost venirea unui echipaj al poliției care l-a observat pe mijlocul străzii. Traficul a fost oprit imediat și bărbatului i s-a acordat primul ajutor.
„Împreună cu cei doi colegi de la Jandarmerie, Ionuț Ambrosă și Radu Botezatu, au oprit traficul și i-au acordat primul ajutor.
După ce și-a revenit, bărbatul a povestit că doar ce ieșise din spital și se îndrepta către casă. Păi atunci către casă să fie! Așa că, Gabriel s-a asigurat că ajunge în siguranță și l-au dus până la mijlocul de transport către domiciliu.
Eveniment neplăcut cu final liniștit, în familie! Aveți grijă de voi”, scrie Poliţia Română pe pagina de socializare a instituţiei, potrivit Antena 3.
Ce este epilepsia
Epilepsia este o afecțiune a sistemului nervos central, caracterizată prin tulburări ale activității cerebrale, crize epileptice, modificări comportamentale, alterarea sensibilităților și pierderea cunoștinței.
Epilepsia poate apărea la orice tip de pacient. Aceasta poate afecta deopotrivă și femeile, și bărbații, indiferent de rasă, etnie sau vârstă.
Caracteristicile crizelor pot varia destul de mult. Pacienții epileptici pot avea crize cu morfologii total diferite: privire pierdută în care clipitul dispare pentru un interval scurt de timp sau spasme repetate la nivelul membrelor afectate. Faptul că un pacient are, la un moment dat, o criză nu stabilește diagnosticul de boală. De regulă, cel puțin două crize spontane neprovocate sunt necesare pentru a se putea stabili diagnosticul de epilepsie.
Cauze
Epilepsia nu are o cauză certă la aproximativ jumătate din pacienții diagnosticați cu această boală. Pentru cealaltă jumătate dintre pacienți, dezvoltarea bolii poate fi pusă pe seama mai multor factori:
Ereditate: câteva dintre tipurile de epilepsie, clasificate în funcție de morfologia crizelor ce apar, survin în cadrul familiei; astfel, în aceste situații, cauzalitatea este de natură genetică;
Traume craniene: traumatismele cranio-cerebrale ca urmare a accidentelor rutiere sau a altor leziuni traumatice pot produce epilepsie;
Patologii cerebrale: afecțiunile cerebrale pot dăuna țesutului cerebral (tumori cerebrale, accident vascular cerebral) și pot conduce la instalarea epilepsiei; accidentul vascular cerebral poate fi o cauză de epilepsie la adulții de peste 35 ani;
Boli infecțioase: există anumite boli infecțioase (meningită, SIDA, encefalite virale) care pot produce epilepsie;
Leziuni prenatale: înaintea nașterii, fătul este predispus leziunilor cerebrale care pot fi cauzate de diverse infecții ale mamei, nutriție deficitară, aport de oxigen insuficient; aceste leziuni cerebrale pot genera epilepsie sau paralizie cerebrală;
Tulburări de dezvoltare: epilepsia se poate asocia cu tulburări de achiziție (autism, neurofibromatoză).
Care sunt simptomele epilepsiei
Epilepsia se datorează activității anormale cerebrale, așadar crizele pot afecta diferite procese coordonate la acest nivel. Manifestările crizelor epileptice pot include:
- Confuzie temporară;
- Silabisirea cuvintelor, incoerență în vorbire, privire fixă;
- Mișcări spasmodice necontrolabile la nivelul membrelor superioare sau inferioare;
- Simptome psihice (frică, anxietate sau senzație de “deja-vu”).
Simptomele variază în funcție de tipul crizei. În cele mai multe cazuri, un pacient cu epilepsie va prezenta același tip de criză de fiecare dată, în consecință, și simptomele vor fi similare de fiecare dată.
Crizele sunt clasificate medical prin focale sau generalizate, având la bază analizarea simptomelor prin care debutează această tulburare a activității cerebrale.
Crizele focale sunt rezultatul activității anormale dintr-o anumită zonă a creierului. Manifestările includ: alterarea senzațiilor olfactive/tactile/vizuale/gustative/auditive, mișcări involuntare a unor părți ale corpului, simptome spontane care traduc clinic furnicături, amețeală sau alternanța luminilor puternice în câmpul vizual. Acest tip de criză poate surveni cu sau fără pierderea cunoștinței.
Manifestarea crizelor focale poate fi confundată cu alte afecțiuni neurologice (migrenă, narcolepsie, tulburări mentale). O evaluare medicală specializată poate contribui la diferențierea epilepsiei de alte boli neurologice.
Crizele generalizate apar ca urmare a afectării întregului teritoriu cerebral și sunt de mai multe tipuri: crize de absență, crize tonice, crize atonice, crize clonice, crize mioclonice, crize tonico-clonice, în funcție de tipul de simptomatologie.
Cum putem trata epilepsia
În general, medicii inițiază tratament medicamentos pentru pacienții epileptici. În cazul în care medicația nu dă rezultate, se poate recurge la tratament chirurgical sau la alte tipuri de terapii.
Tratament medicamentos
Majoritatea pacienților cu epilepsie pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea crizelor prin administrarea unor medicamente antiepileptice sau combinații între medicamente de acest tip.
Identificarea combinației terapeutice potrivite se realizează de către medicul specialist analizând forma de boală, frecvența crizelor, vârsta, medicația de fond, interacțiunea între medicamente și alți factori. Medicamentele prescrise și dozele pot suferi modificări pe durata tratamentului, în funcție de cum evoluează boala.
Tratament chirurgical
Tratament medicamentos
Majoritatea pacienților cu epilepsie pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea crizelor prin administrarea unor medicamente antiepileptice sau combinații între medicamente de acest tip.
Identificarea combinației terapeutice potrivite se realizează de către medicul specialist analizând forma de boală, frecvența crizelor, vârsta, medicația de fond, interacțiunea între medicamente și alți factori. Medicamentele prescrise și dozele pot suferi modificări pe durata tratamentului, în funcție de cum evoluează boala.
Tratament chirurgical
Atunci când medicația este insuficientă pentru controlul apariției crizelor, chirurgia poate fi o opțiune. Prin metoda chirurgicală, pot fi îndepărtate porțiunile din creier care produc crizele epileptice.
Chiar și după ce este efectuat tratamentul chirurgical, este posibil să fie necesară încă terapie medicamentoasă, dar în doze scăzute.
Tratamentul chirurgical poate să genereze anumite complicații (mai rar) referitoare la anumite procese cognitive ale creierului, astfel că se recomandă ca opțiunea chirurgicală să fie discutată cu medicul curant și decizia să fie luată de comun acord după analiza tuturor factorilor.