Prima pagină » Actualitate » Un român a violat o australiancă la Roma. Italia modifică legislația pentru ca orice victimă să poată fi protejată

Un român a violat o australiancă la Roma. Italia modifică legislația pentru ca orice victimă să poată fi protejată

Un român a violat o australiancă la Roma. Italia modifică legislația pentru ca orice victimă să poată fi protejată

Italia modifică legislația pentru ca orice victimă a unui viol să poată fi protejată de către stat. În urmă cu șapte ani, o australiancă de 49 de ani a fost violată de un român, în timp ce se afla în Italia. 

Femeia a fost abordată de Eduard Oprea, pe 3 octombrie 2016, un român de 41 de ani, lângă un bar din apropierea gării Termini și de hotelul unde era cazată. Pentru că nu își amintea prea bine drumul spre hotel,australianca a cerut informații, iar românul s-a oferit să o ajute. Însă, bărbatul nu avea gânduri ortodoxe. Femeia și-a dat seama că fusese condusă spre un colț întunecat și izolat al parcului central Colle Oppio.

”Nici nu am avut timp să-mi dau seama de nimic. Am simțit o lovitură puternică în față, care m-a doborât la pământ. Apoi m-am trezit goală și fără poșeta cu banii, telefonul mobil, lanțul și cerceii. Fiara aceea mi le smulsese fără milă”, a declarat la momentul respectiv australianca, de pe patul de spital, jurnaliștilor de la Il Messaggero.

Femeia a ajuns la spital cu nasul rupt și fața distrusă, iar Oprea a fost dat în urmărire și arestat câteva zile mai târziu. Românul a fost condamnat mai întâi la 12 ani și 6 luni de închisoare, apoi pedeapsa a fost redusă la 10 ani, în 2019, verdict confirmat și în Casație un an mai târziu. A făcut recurs, dar a fost respins.

Femeia ar fi trebuit să primească despăgubiri în valoare de 50.000 de euro

Femeia ar fi avut dreptul la despăgubiri stabilite de judecător la 50.000 de euro, însă nu a primit banii niciodată.

”Românul este sărac. În plus, el a beneficiat de asistență judiciară gratuită a statului și, prin urmare, statul însuși, prin lege, nu o poate asigura. De aceea, clientul meu a apelat la Fondul pentru Victimele Violenței și Infracțiunilor Mafiote, așa cum ar fi făcut orice alt client. Însă Comitetul prezidat de autoritatea prefecturală care trebuie să evalueze cererea a respins-o, deoarece doamna este australiancă și nu are reședința permanentă într-o țară europeană”, a explicat avocatul Mario Rinaldi.

Pentru că nu a putut primi banii, femeia a dat în judecată ministerul italian de Interne, considerând decizia ”discriminatorie, pentru mine și pentru toate femeile”. Pe 18 ianuarie, după mai bine de un an, a fost programată prima audiere.

Profesorul Vincenzo Sanasi D’Arpe, director general al Consap – sociatate deținută de ministerul italian al Economiei și Finanțelor, care gestionează servicii publice de asigurări – a fost impresionat de povestea autraliancei și a decis să ia măsuri.

Așadar, aceasta a pregătit un proiect de modificare a legii din 2016 care, transpunând directiva europeană din 2004, a înființat ”Fondul rotativ de solidaritate cu victimele infracțiunilor de tip mafiot și a infracțiunilor violente intenționate”, gestionat de Consap.

Sanasi D’Arpe a fost foarte impresionat de poveste. De altfel, la finalul activității de investigare prealabilă a Comitetelor desemnate, Consap este cea care plătește despăgubirile.

”Este clar că rațiunea legii își propune să protejeze toate victimele, indiferent de domiciliu. De aceea, am vrut să iau personal această inițiativă, astfel încât corectitudinea pe care o pretinde doamna să fie garantată. Formal, atât Comitetul, cât și ministerul, după ce au solicitat și un aviz procurorului general al statului, au fost impecabili în aplicarea legii, dar sunt convins că este necesară o modificare a acesteia în conformitate cu spiritul legiuitorului, atât european cât și național, care intenționează să protejeze drepturile inviolabile ale persoanei”, a spus directorul Consap.

Potrivit CEO-ului Consap, această modificare nu ar intra în conflict cu articolul 11 ​​al legii din 2016 și ar fi în perfectă concordanță cu articolul 3 din Constituție, relatează Il Mattino.

 

Elena Popescu iubește jurnalismul încă din adolescență, atunci când și-a descoperit pasiunea pentru scriitură. Primul job a fost la numai 21 de ani, când lucra ca reporter pentru un ziar săptămânal. ... vezi toate articolele

Citește și