Autonomia maghiarilor din Transilvania este de actualitate și în prezent, spune Katalin Szili, consiliera lui Viktor Orban în problema autonomiei maghiarilor din Bazinul Carpatic. Szili vorbește despre „Declarația de la Cluj”, un document semnat de etnicii maghiari din Ardeal în 1992, la doi ani după Revoluția din decembrie ’89.
În declarația respectivă se afirmă, printre altele, că maghiarii din Transilvania nu doresc să fie asimilați națiunii române.
Într-un comunicat de presă trimis agenției MTI, Katalin Szili, consiliera lui Viktor Orban în problema autonomiei maghiarilor din Bazinul Carpatic, subliniază că „Declaraţia de la Cluj” poate fi considerată „un crez al maghiarilor din Transilvania”, însă, în același timp, reprezintă și un manifest al oricărei comunități maghiare din afara graniţelor Ungariei, din Bazinul Carpatic. Inclusiv Transcarpatia, din Ucraina, dă de înțeles Budapesta.
„Din păcate, putem menţiona şi experienţe amare ale minorităţilor naţionale şi evenimente tragice din trecutul recent, atât în lume, cât şi în regiunea noastră. Aşadar, problema minorităţilor naţionale a reprezentat provocări politice şi sociale serioase nu doar în anii ’90, şi nu doar în România, ci chiar şi astăzi”, insistă consiliera prim-ministrului Orban.
Potrivit lui Katalin Szili, cele stipulate în „Declarația de la Cluj” sunt în profundă concordanţă cu actualele valori civice europene, cu drepturile universale ale omului. Și, speră Budapesta, cu priorităţile Uniunii Europene.
Ungaria nu se ferește să avertizeze România: dacă drepturile comunității maghiare din Transilvania vor fi diminuate și nu se vor mai îndeplini condiţiile de bază pentru supravieţuirea acesteia, atunci ar putea începe emigrarea, deficitul demografic sau asimilarea, atrage atenția Katalin Szili, citat de hirado.hu.
Totuși, consiliera lui Viktor Orban îi asigură pe etnicii maghiari din România că sprijinul pentru comunităţile de aici rămâne o prioritate absolută pentru Guvernul ungar. Altfel, Szili face referire și la faptul că, la 30 de ani de la semnarea „Declarației de la Cluj”, maghiarii au reușit să-și impună în Parlament (dar și-n Guvern) un partid de uniune care participă la întocmirea legilor românești, în special cele referitoare la drepturile minorităţilor.