UPDATE | Război în Ucraina, ziua 654. România sprijină aderarea Ucrainei la UE/Scandal la Sofia în legătură cu ajutorul militar oferit Kievului

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 9 decembrie, în ziua cu numărul 654. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova este „pasul firesc”, a afirmat, vineri, 8 decembrie 2023, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

Șefa diplomației române a participat la o conferință de presă comună alături de viceprim-ministrul pentru Integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.

POLITICĂ Kelemen HUNOR, negociator între PSD și USR/ „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

14:44

VIDEO Vladimir PUTIN afirmă că Rusia nu a fost învinsă în Siria și anunță discuții cu Bashar Al-Assad

14:44

Luminiţa Odobescu: „Este pasul firesc”

Şefa diplomaţiei române a reiterat sprijinul „clar” al României pentru anunţarea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, la Consiliul European, de săptămâna viitoare.

„Este pasul firesc, care dă recunoaşterea necesară şi meritată eforturilor atât ale Ucrainei, cât şi ale Republicii Moldova”, a arătat ea.

Odobescu a spus că „poziţia României este fundamentată pe principiul meritelor individuale ale statelor candidate, element definitoriu al politicii de extindere a Uniunii Europene”.

Mai mult, ea a remarcat că, în cazul Ucrainei, „vorbim de un efort administrativ convingător şi totodată impresionant prin anvergură. Este cu atât mai notabil faptul că acest efort a fost întreprins în condiţii extrem de dificile, ale războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”.

„Depunem împreună eforturi pentru ca la finalul Consiliului European de săptămâna viitoare să avem deciziile pe care Ucraina, Moldova şi România le aşteaptă” – Luminiţa Odobescu

La rândul său, Olga Stefanişina a afirmat că „Ucraina a depus eforturi enorme în timpul războiului, a mobilizat toate partidele politice, tot Guvernul, administraţia, societatea civilă, pentru a produce transformări, pentru a depăşi blocajele şi problemele”.

„Am făcut progrese importante, care au fost evaluate nu doar de Comisia Europeană, ci şi de Consiliul Europei, de Comisia de la Veneţia, de GRECO”, a subliniat ea.

Începerea negocierilor, a adăugat vicepremierul ucrainean, ar fi un semnal pentru întreaga Europă şi pentru ţările care aspiră la integrare europeană.

„Suntem în momentul în care Comisia Europeană şi-a încheiat expertiza şi a decis să recomande începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova. Abordarea bazată pe merite este una vitală pentru noi.

Vedem zero motive pentru un veto împotriva procesului de extindere a UE, împotriva începerii negocierilor cu Ucraina şi cu Republica Moldova.

Cred că este nevoie să fie făcute toate eforturile posibile pentru a mobiliza spiritul de unitate”, a punctat Stefanişina, care a adăugat că este încrezătoare în sprijinul deplin al României.

Rada Supremă revizuiește legile privind minoritățile naționale

Parlamentul ucrainean a adoptat vineri, 8 decembrie 2023, un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale, ţinând cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.

Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone” revizuieşte şapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei.

Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.

Astfel, autoritățile de la Kiev susțin că actul normativ adoptat oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităţilor naţionale şi interesele Ucrainei şi ale cetăţenilor săi.

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu, dar, atenție, numai dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. De asemenea, vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.

De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat, dar numai împreună cu limba de stat a Ucrainei.

Pe de altă parte, un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea acestui act normativ, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse.

Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna viitoare dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea votului.

Premierul maghiar Viktor Orban a anunțat că va vota împotrivă – „Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”.

Scandal la nivel înalt la Sofia

Parlamentul bulgar a depăşit veto-ul preşedintelui Rumen Radev (considerat pro-rus), prin care acesta s-a opus donării a 100 de vehicule blindate Ucrainei.

Forul legislativ bulgar a aprobat din nou acordul cu 162 de voturi pentru – din partea parlamentarilor actualului guvern pro-euroatlantic de centru-dreapta -, împotrivă votând 55 de deputaţi ai unor formaţiuni considerate apropiate de Moscova, cum ar fi Partidul Socialist şi formaţiunea ultranaţionalistă Renaşterea.

Dat fiind că acordul a fost aprobat după ce a fost retrimis în legislativ de către preşedinte, şeful statului nu-şi poate exercita din nou dreptul de veto.

Radev, un fost comandant al forţelor aeriene, şi-a argumentat refuzul prin faptul că donaţia ar slăbi securitatea naţională şi capacităţile de apărare ale ţării.

Donaţia de vehicule de transport de trupe BTR a fost convenită în august, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Bulgaria, şi prevede livrarea acestor vehicule blindate cu opt roţi, construite în anii 1960 şi 1970, împreună cu armamentul şi piesele de schimb aferente.