Vaccinările „la chiuvetă” din Neamț și Iași. Cum funcționa rețeaua care cerea între 120 și 250 de euro pe un certificat

Dosarul vaccinărilor fictive anti-COVID din județele Neamț și Iași arată că în spate era o adevărată rețea prin care erau eliberate certificate de vaccinare fără ca persoanele respective să se fi imunizat efectiv. Pe lângă cei trei medici de familie, Cristina Macovei (Neamț), Adina Alungulesei (Neamț) și Daniela Bejan (Iași), intermedierea era realizată de asistenta medicală Aida Zabulic și de Dragoș Archir, toți cei cinci fiind arestați preventiv pentru 30 de zile. Aceștia sunt acuzați de luare de mită, fals informatic, complicitate la dare de mită, trafic de influență și complicitate la fals informatic.

Procurorii susțin că solicitările se transmiteau prin intermediul Whatsapp către cei trei medici de familie care introduceau datele în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV). Mai departe, banii erau intermediați de Dragoș Archir și Aida Zabulic, asistentă medicală, însă procurorii nu exclud ca aceștia să nu fie singurii implicați.

DESTINAȚII Cum se vede de sus unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Turcia: lacurile din interiorul Parcului Național Laguna Yumurtalık din Adana

20:14

ULTIMA ORĂ Chestionarul care distruge protestele USR/ Rezist: 98% din magistrați resimt campania anti – Justiție. Vina pentru prescripție aparține Parlamentului. Doar 1 judecător din 2.000 crede că a fost eliminat abuziv din complet

20:11

Cei cinci sunt în arest preventiv din 13 ianuarie, conform deciziei judecătorilor de la Tribunalul Neamț, decizie pe cate au atacat-o toți. Contestațiile urmează să se judece în 21 ianuarie, la Curtea de Apel Bacău.

Care era modul de operare

Potrivit procurorilor, sumele de bani cerute erau între 120 și 250 de euro, mai întâi intermediarii își păstrau partea lor, între 20 și 50 de euro, iar medicii primeau între 100 și 200 de euro. Inclusiv la perchezițiile făcute pe 12 ianuarie au fost confiscați 120.000 de euro. Medicii nu se întâlneau niciodată efectiv cu cei care solicitau certificate false de vaccinare, iar serul cu care se făcea imunizarea fictivă era Johnson&Johnson, „dată fiind posibilitatea imunizării cu o singură doză și autorizarea cabinetelor medicilor de familie pentru a administra acest tip de vaccin”.

Ancheta a fost începută de procurori pe 26 noiembrie 2021 când procurorii aveau mai multe informații că ar exista o practică de genul în județul Neamț, iar în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, unul dintre martori a venit să denunțe întreaga rețea. Acesta a menționat că erau solicitate și sume de 500 de euro pentru un certificat de vaccinare, însă din mărturiile ulterioare a reieșit că sumele variau de la 120 la 250 de euro.

„Astfel, martorul a trimis prin aplicația Whatsapp fotografii ale cărților de identitate aparținând celor două persoane, iar la o zi sau două, cel mai probabil chiar în ziua emiterii documentelor, s-a întâlnit cu Z.A. (n.red. asistenta Aida Zabulic) care i-a furnizat adeverințele de vaccinare și certificatele de vaccinare pentru cele două persoane. Cu ocazia întâlnirii, martorul a dat suma de 240 de euro. Cele două adeverințe figurează a fi emise de către Centrul de Vaccinare sau Cabinetul Individual A.A. (n.red. medicul Adina Alungulesei) din județul Neamț”, se precizează în motivarea instanței.

De asemenea, există indicii că activitatea ar continua și în acest moment, „fiind de notorietate în rândul persoanelor cu opinii anti-vaccinare că din acest loc se pot obține certificate fără efectuarea propriu-zisă a actului medical”.

Chiar și 400 de certificate de vaccinare fictive pe zi

Medicul Daniela Bejan, din județul Iași, ar fi eliberat chiar și 400 de certificate de vaccinare fictive pe zi, conform spuselor asistentei medicale care intermedia legătura între clienți și medici. Asistenta medicală Aida Zabulic a recunoscut parțial în fața judecătorilor ceea ce a făcut, motivând „lipsuri materiale”, iar medicii implicați au spus că au făcut-o din milă și din dorința de a ajuta. Doctorii spun însă că nu au primit niciun ban pentru a introduce în RENV persoanele respective.

„Deși deontologia specifică a profesiei de medic implică îndeplinirea actului medical având ca singur obiectiv – ameliorarea stării de sănătate a bolnavului, sau prevenirea îmbolnăvirii acestuia – inculpații au acționat într-un sens diametral opus, activitățile acestora nefiind arondate interesului bolnavului, ci interesului material propriu”, se mai precizează în referatul procurorilor. Medicii implicați riscă, în funcție de infracțiunile care se vor dovedi a fi adevărate, închisoare de la 2 la 7 ani, respectiv de la 1 la 5 ani.