Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București: ”Decizia de unificare a Republicii Moldova cu România aparține poporului moldovean”

Ambasada Federației Ruse la București a organizat, joi, o conferință de presă online, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei – sărbătorită pe 12 iunie -, la care a fost prezent ambasadorul Valery Kuzmin. 

Valery I. Kuzmin, în vârstă de 68 de ani, este de profesie jurnalist și diplomat. Deține funcția de ambasador al Rusiei în România din anul 2016 și, anterior, a fost ambasador al Rusiei în Republica Moldova.

Ambasadorul Federației Ruse a vorbit despre evenimentele cele mai importante ale perioadei actuale, atât din punct de vedere politic – în perspectiva întâlnirii de la Geneva dintre președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladmir Putin -, cât și economic, militar sau medical, în contextul pandemiei de coronavirus, care este departe de a fi încheiată.

Principalele declarații ale ambasadorului Valery Kuzmin:

• Nu am vizitat niciodată Deveselu. Nu am fost invitați. Dacă eram invitați, mergeam.
• În cazul unui război NATO – Rusia, Rusia va trata România ca pe un membru al NATO, dacă România rămâne în NATO.
• NATO dorește să implementeze baze americane în zona Mării Negre (…) Nu văd niciun demers care să relaxeze tensiunea din această zonă.
• Marea Neagră nu afectează securitatea SUA. SUA doresc să câștige un avantaj nemeritat în această zonă.
• Manevrele din vecinătatea graniţelor noastre, cu participarea unor ţări occidentale importante, uneori la câteva zeci de mile de Marea Neagră, sunt văzute de noi ca provocatoare, punând în pericol stabilitatea şi situaţia de securitate din Marea Neagră. Sunt constant prezente la graniţele noastre şi fac exerciţii, fără să ascundă acest lucru, fac exerciţii de atac împotriva Rusiei.
• Vedem că una dintre marile dureri de cap ale Uniunii Europene este mobilitatea militară, și anume adaptarea infrastructurii din țările europene pentru ca forțele NATO să ajungă mai repede la granițele Rusiei. (…) Vedem toate aceste activități ca fiind provocatoare, destabilizatoare pentru situația strategică militară din Europa.
• Rusia a fost nevoită să stabilească o nouă categorie a partenerilor internaționali, nominalizând anumite state neprietene, iar SUA, etichetate drept ”Statele Unite ale Amneziei”, ocupă primul loc pe această listă.
• Despre summit-ul Joe Biden-Vladmir Putin: ”Încercam să fim optimiști și constructivi, dar nu cu prețul interesului nostru național legitim”.

Filosofia Rusiei în cazul relațiilor internaționale: ”Un compromis demn, decent”

Jurnaliștii Gândul i-au adresat ambasadorului Valery Kuzmin trei întrebări în timpul conferinței de presă.

Președintele american Joe Biden a declarat, într-un discurs ținut cu ocazia Memorial Day, că SUA sunt pregătite să conducă, din nou, la nivel global. Cum se poziționează Rusia față de o astfel de declarație făcută chiar înainte de întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin care va avea loc la Geneva?

Am auzit mai multe declarații făcute de președintele Joe Biden, de secretarul de stat Blinken sau de alte personalități politice din SUA, declarații potrivit cărora Statele Unite ale Americii sunt pregătite, încă o dată, să preia conducerea mondială. În termeni practici, o astfel de declarație se poate traduce prin inițiativa, convenabilă, de a opune democrațiile unor autocrații sau o altă interpretare.

Ce pot să spun eu? Este o ipocrită transliterare a vechilor (n.red. – conservatori) strategi americani, iar deseori aceștia schimbă conducerea mondială. Și se folosesc de termeni precum hegemonie, supremație… Puteți descoperi toate motivele acestei elegante strategii mediatice.

Balanța de forțe, în arena relațiilor internaționale s-a schimbat. Multe lucruri s-au schimbat și în Rusia. Este vorba despre responsabilitate, despre supraviețuirea planetei noastre, supraviețuirea rasei umane.

Trebuie să fim mult mai responsabili și orientați către compromis. Ce este compromisul? Nu este o predare. Nu este o umilință. Este vorba despre soarta noastră comună. Aceasta este filosofia noastră în ceea ce privește relațiile internaționale. Este vorba despre un compromis demn, decent.

Avem interese, mai mult sau mai puțin, înlănțuite. Trebuie coordonate, armonizate, altfel nu se poate.

Despre intensificarea relațiilor dintre Rusia și România

În cadrul ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare la Moscova a unor noi ambasadori, printre care și  ambasadorul România, Cristian Istrate, președintele Vladimir Putin a declarat că este pregătit să lucreze la intensificarea legăturilor cu România – politice, economice şi umanitare -, existând un bun potențial de cooperare cu privire la problemele din regiunea Mării Negre. Ce înseamnă asta mai exact?  

Este vorba, evident, despre cooperarea economică, respectiv Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. În fapt, ne-am văzut, ne-am impus să creăm o interacțiune constructivă cu România.

Ca vecini, suntem interesați în crearea un mediu pașnic, revendicat de Marea Neagră, și dezvoltarea oricărui gen de cooperare. Putem vorbi despre cooperarea în probleme de mediu, din punct de vedere economic, turistic, al pescuitului… Sunt semnale promițătoare și suntem deschiși unei astfel de cooperări și în a dezvolta relațiile. Sunt multe întrebări și referitoare la relațiile politice, bineînțeles (n.red. – dintre Rusia și România), ce trebuie făcut, ce-ar putea face România, ce-ar putea face Rusia?

Nu vreau să etichetez pe nimeni, dar pot spune că unele lucruri se pot face cu relativă ușurință. Să nu ne grăbim, să fim moderați, pașnici. Cooperarea tehnico-științifică este inexistentă de câțiva ani. Evident, dacă suntem interesați, împreună, să dezvoltăm această cooperare, nu este o încercare de a crea o breșă la nivelul relațiilor din Uniunea Europeană.

Noi credem în demersurile legitime. Numai Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite are dreptul legal de a sancționa națiunile suverane, dar nu pe ideea că ”nu-mi place fața ta”.

Bineînțeles, nu stăm cu mâinile încrucișate. Încurajăm contactele de afaceri, afacerile comune, alte proiecte. Nu este nimic fără speranță. Din cauza pandemiei, schimburile comerciale au scăzut cu 28%, dar există încă potențial.

”Guvernul de la Chișinău trebuie să își reamintească valorile democratice europene”

Nu de puține ori, în ultimii ani, s-a discutat despre unirea României cu Republica Moldova, în baza unui drept istoric sau în baza unui referendum. În perspectiva unui astfel de scenariu, ipotetic deocamdată, care ar fi reacția Federaţiei Ruse?

Majoritatea opiniei publice din Republica Moldova, într-un mod copleșitor, nu este, încă, în favoarea unei asemenea unificări. Este opțiunea lor. Întreabă foarte des și ce drum poate fi găsit pentru liniștirea situației în ceea ce privește problema Transnistriei, existând blocaje, în multe feluri, iar normalizarea relațiilor – în plan intern, în Republica Moldova – trebuie realizată. Poziția era aceeași și când eram ambasador în Republica Moldova.

Îmi amintesc, în 2007, o situație, putem vorbi despre diplomația prin fotbal. Două echipe care dansau împreună, ca să spun așa, însă nu comunicau între ele. Eram mai tânăr atunci, și jucător de fotbal activ. Fusese organizat un meci de fotbal între Ambasada noastră și Ministerul de Externe al Transnistriei, pentru a readuce Transnistria la masa negocierilor. Au trecut mulți ani, nu s-au înregistrat progrese, când sus, când jos.

Înainte de toate, Guvernul de la Chișinău – orice guvern s-ar afla la Chișinău – trebuie să își reamintească valorile democratice europene și să respecte drepturile omului atunci când este vorba despre populația din Transnistria.

Nu mă aflu în poziția de a da vreun sfat, am vorbit din propria experiență. Din păcate, din când în când, auzim declarații belicoase, că ar trebui făcut așa, că ar trebui făcut altfel… O astfel de decizie (n.red. – unificarea Republicii Moldova cu România) aparține poporului moldovean, națiunii moldovene.