Vara 2023 ar putea fi cea mai CALDĂ de până acum. Ce spun specialiștii

Vara 2023 ar putea fi cea mai caldă de până acum avertizează climatologii, mai ales că fenomenul meteorologic El Nino este așteptat să revină.

El Nino face ca vânturile care bat spre vest de-a lungul ecuatorului să încetinească, iar apa caldă să fie împinsă spre est, ceea ce creează temperaturi mai calde la suprafață a oceanului. Apariția acestui fenomen ar putea duce la un nou record de temperatură medie în 2023 sau 2024, relatează Reuters.

În anul 2022, Europa a avut cea mai fierbinte vară. Acest val de căldură a provocat moartea a peste 20.000 de oameni și a distrus recoltele. În acest an, consecințele ar putea fi și mai grave de atât, arată un raport emis recent în legătură cu efectele încălzirii globale.  Potrivit raportului, Copernicus Climate Change Service, anul trecut, cei din sudul Europei au îndurat între 70 și 100 de zile de stres termic, adică temperatura resimțită era de cel puțin 32 de grade Celsius. A fost pentru prima oară când în Marea Britanie s-au înregistrat temperaturi record de peste 40 de grade Celsius. Căldura și lipsa precipitațiilor au afectat mai mult de o treime din continent. De asemenea, 2022 a fost și cel mai secetos an.

Vara 2023 ar putea fi cea mai caldă de până acum. Ce spun specialiștii

Climatologul Roxana Bojariu  a vorbit despre ce se va întâmpla în vara anului 2023.

”E dificil de făcut o prognoză cu un interval de anticipație atât de mare, dar din punct de vedere climatic și statistic ne putem aștepta la valuri de căldură care să fie intense, să dureze și pe suprafețe mari. Din păcate, am avut o iarnă în mare parte din Europa fără zăpadă, fără precipitații multe și cu temperaturi destul de ridicate, în așa fel încât în multe zone din vestul și sudul Europei, în primăvară avem deja deficit de precipitații. Începem, cum ar veni, acel sezon sau ne îndreptăm spre sezonul de vară cu deficit de precipitații în sol și nu doar în prima parte a solului.

IQOS deschide un nou capitol în AFI Cotroceni: artă, design și experiențe sub conceptul 2.0

20:11

NEWS ALERT Grindeanu critică dur propunerile USR la ministere: „Mi-aș dori ca cei nominalizați să nu-și facă specializarea la locul de muncă”

20:08

Avem și probleme legate cu apele subterane, cu debitele râurilor și acest lucru poate să influențeze inclusiv temperaturile extreme, extremele pozitive, adică să avem o amplificare a valurilor de căldură. Și lucrurile acestea se înscriu, din păcate, în această logică a încălzirii globale, pentru că anul trecut a fost în Europa al 2-lea cel mai cald an. Dar lucrurile vor continua în anii ce vin și în deceniile ce vin și se vor bate recorduri peste acestea, din păcate”, spune climatologul.

Roxana Bojariu: ”E vorba de o accelerare a încălzirii globale”

”E vorba de o accelerare a încălzirii globale, cu efecte din ce în ce mai puternice în cazul fenomenelor extreme care au acum la dispoziție, pe fondul acestei încălziri globale, o cantitate sporită de energie. Și atunci, toate manifestările, precum valurile de căldură, furtunile, incendiile de vegetație, care nu sunt neapărat o urmare directă, dar sunt favorizate de aceste temperaturi mari, toate acestea ating niveluri mult mai mari decât cele de acum câțiva ani și cele cu atât mai mult de cele de acum câteva decenii.

Apele oceanelor sunt din ce în ce mai calde, oceanul se încălzește mai greu, pentru că are capacitate termică mai mare. Dar odată pornită această încălzire a oceanelor, efectele sunt multiple și merg mai departe în timp, tocmai din cauza inerției termice. Și de aceea avem uragane mai intense în zonele tropicale, dar avem și furtuni în zonele extra-tropicale, cu precipitații foarte abundente. Ați văzut și în România, am avut și avem o intensitate crescută a precipitațiilor.

Practic, cantități mari de precipitații cad în perioade scurte de timp și lucrul acesta punctează perioade în care îți lipsesc precipitațiile, exact ce e mai rău pentru reîncărcarea optimă a solului cu apă, în așa fel încât să facă față cerinței mai mari de apă, de exemplu, din sezonul cald, atunci când avem culturile agricole la maturitate, atunci când avem nevoie de energie hidro, atunci când foarte multe lucruri depind de această resursă de apă, veștile nu sunt bune deloc”, a explicat climatologul Roxana Bojariu, la Antena 3 CNN.