Fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian nu va mai fi urmărit în cauza disjunsă de procurorii DIICOT din dosarul Romgaz – Interagra. Dosarul a fost clasat, după ce parlamentarii au respins de două ori avizarea urmăririi penale a fostului ministru, iar procurorii nu au mai avut noi elemente din anchetă în baza cărora să ceară al treilea aviz, au declarat, pentru Gândul, surse judiciare.
Ordonanța de clasare a cercetărilor din dosarul a fost dată în luna martie, dar decizia nu a fost anunțată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organziată și Terorism (DIICOT).
Varujan Vosganian a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, după ce a aflat de clasarea dosarului care îl viza, că acesta a fost un caz tipic de situație în care procurorii au interpretat o decizie economică în felul lor.
”În referatul prezentat a fost omis contextul în care decizia a fost luată, adică atunci când prețul petrolului a avut cea mai mare creștere din întreaga istorie, ceea ce a dus la creșterea prețului gazelor și, automat, și a prețului îngrășămintelor chimice care într-o astfel de situație erau amenințate cu închiderea”, a spus Vosganian.
Fostul ministru a afirmat că dosarul a fost deschis fără să existe niciunul dintre elementele incriminate.
”Unu, fapta incriminată – de subminare a economiei naționale – , nu avea cum să existe din moment ce, pentru economie, decizia luată de mine a fost una foarte bună. Doi, grupul organizat, nu a existat nici cea mai mică dovadă de așa ceva”, a precizat Vosganian.
Mai mult, spune fostul ministru, decizia a fost luată în primăvara lui 2008, iar șase mai târziu, în septembrie 2008, a primit o scrisoare de felicitare de la Dacian Cioloș, care i-ar cerut prelungirea cu încă șase luni a deciziei sale.
”Dar, între timp, eu am devenit sabotor al economiei, iar el, prim-ministru”, a mai adăugat Vosganian.
El a explicat că, în 2009, cu semnătura lui Emil Boc, Guvernul de atunci a făcut un proiect de lege, aprobat în Parlament și promulgat ulterior de președintele Traian Băsescu, prin care facilitățile erau mult mai mari decât cele date de el ca ministru al Economiei.
”În ținta DIICOT am ajuns însă doar eu și Videanu. Cred că atunci a existat, într-adevăr, o țintă politică”, a mai spus Vosganian, pentru Gândul.
Fostul ministru a adăugat că în 2011, când s-a deschis dosarul Romgaz – Interagro, a trimis o scrisoare șefului DIICOT în care arăta că este de acord să fie chemat de procurori în orice calitate, pentru a lămuri lucrurile.
Eu spuneam atunci că trebuia să îi cheme și pe Emil Boc, și pe Traian Băsescu. Nu i-am vazut chemați pe niciunul dintre ei. Dosarul acesta ar fi trebuit clasat de când Parlamentul a respins prima dată cererea DIICOT de a începe urmărirea împotriva mea. Votul a fost covârșitor atunci. Au mai făcut o solicitare. Iar Parlamentul a respins din nou. De prima dată ar fi trebuit clasat, pentru că nu exista nimic care să contureze vreo infracțiune în ce mă privește.
Varujan Vosganian
Varujan Vosganian și-a încheiat mandatul de deputat în decembrie 2020, iar anterior a fost senator. Vosganian a fost ministru al Economiei în 2006-2007, în Guvernul Tăriceanu, și în 2012-2013, în Guvernul Ponta 2.
Pe 2 septembrie 2013, DIICOT a cerut avizarea în Senat a începerii urmăririi a lui Varujan Vosganian, pentru „complot și subminarea economiei naționale”. Procurorii arătau în cererea de avizare că vor să îl cerceteze pe Vosganian pentru că ar fi intervenit ca societatea Interagro, deținută de Ioan Niculae, să obțină prețuri preferențiale de la compania de stat Romgaz. Senatul a respins atunci solicitarea DIICOT, dar Vosganian a demisionat din funcția de ministru al Economiei.
Ulterior, în februarie 2015, DIICOT a revenit cu o nouă solicitare de avizare a urmăririi penale a lui Vosganian, și aceasta fiind respinsă de senatori.
Judecata pe fond în dosarul Romgaz – Interagro a început în septembrie 2020, după aproape 10 ani de la începerea anchetei la DIICOT. Dosarul a fost mai întâi în Cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție, abia în iulie 2020 fiind dată decizia de începere a judecării pe fond.
În dosar sunt judecați compania Interagro, patronul acesteia, Ioan Nicuale, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu și mai mulți foști funcționari, acuzați că au produs un prejudiciu de 60 de milioane de euro prin obținerea de către societate de gaze ieftine din producția internă.
Potrivit procurorilor, prin vânzarea preferenţială către Interagro a unor cantităţi uriașe de gaze naturale, societatea a fost plasată într-o poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Anchetatorii mai susțin că, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, s-au creat riscuri semnificative pentru securitatea energetică a României.
Ioan Niculae execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare primită într-un alt dosar, pentru cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani. În 18 februarie 2021, când s-a dat sentința definitivă, Ioan Niculae era în Italia. El a revenit în țară pe 19 februarie și a fost reținut pe aeroport.
Niculae mai are o condamnare, din 2015, la doi ani și șase luni de închisoare, în dosarul ”Mită la PSD”, pedeapsă pe care a executat-o.