Curtea de Apel București ar putea stabili, joi, decizia definitivă în dosarul complex privind patronii și funcționarii, deja condamnați de Tribunalul București, în dosarul Colectiv.
UPDATE ora 14:00 – „Având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, precum şi împrejurarea că avocaţii părţilor au continuat să depună concluzii scrise după termenul stabilit de instanţă în luna decembrie, ultimul set de concluzii scrise fiind depus în data de 28.02.2022, având în continuare nevoie de timp pentru deliberare şi redactarea hotărârii şi fiind, în continuare, în termenul prevăzut de dispoziţiile art. 391 C.proc.pen.,În temeiul art.391 C.proc.pen. amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 15 aprilie 2022”, se arată în anunul CAB.
Știrea inițială:
65 de oameni au murit, iar alţi 146 au fost mutilaţi pe viaţă în urma incendiului care s-a produs în seara de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv din Bucureşti.
Anunțarea sentinței definitive din dosarul „Colectiv” era programată pentru ianuarie, dar magistrații au amânat pronunțarea pentru data de 3 martie. În primă instanță, Tribunalul București l-a condamnat pe Cristian Popescu-Piedone la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu.
În 21 decembrie, la ultimul termen din acest dosar, apărătorii inculpaților au cerut achitarea sau condamnarea la pedepse mai blânde față de sentința dată în primă instanță. Acuzarea, însă, a cerut pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege, având în vedere că victimele „Colectiv” și-au pierdut viața ca urmare a corupției.
Sentința din faza de apel ar fi trebuit dată în iunie 2021, dar judecătorii – Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan – au ridicat din oficiu cererea de schimbarea a încadrării juridice a faptelor. Propunerea a fost criticată de procurorii DNA și de avocații victimelor, care au spus că judecătorii de la Curtea de Apel București încearcă să tergiverseze dosarul și să reduce pedepsele inculpaților.
Pentru că acest complet de judecată nu a căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat – Carmen Găină.
Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul ‘Colectiv’, printre care şi fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.
”Schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizația SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) – (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracțiune de abuz în serviciu)”, potrivit deciziei din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel București.
Magistrații Tribunalului București au dispus ca victimele incendiului de la Colectiv să primească daune morale în valoare totală de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro.
Fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 8 ani și șase luni de închisoare pentru săvârșirea faptei de abuz în serviciu în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de funcționare a clubului Colectiv. Procurorii ceruseră în cazul fostului primar 15 ani de închisoare.
Cei trei patroni ai „clubului morții” au primit și ei o pedeapsă de ani grei după gratii: câte 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare.
În 30 octombrie 2021, s-au împlinit 6 ani de la tragedia din clubul bucureștean Colectiv. În urma incendiului, au murit la fața locului 26 de persoane, iar apoi mulți dintre răniții internați, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care și-au pierdut viața în urma tragediei erau artiști, fotografi, jurnaliști, olimpici și studenți. Ulterior, la un și 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanțul total la 65.