Prima pagină » Actualitate » Viața paralelă a unor prostituate din Republica Moldova: “Duc două vieți separate și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație”

Viața paralelă a unor prostituate din Republica Moldova: “Duc două vieți separate și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație”

Viața paralelă a unor prostituate din Republica Moldova: “Duc două vieți separate și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație”

O echipă de jurnaliști din R. Moldova a documentat fragmente din viața a peste 40 de lucrătoare sexuale din diferite orașe. Ele sunt pe cont propriu și nu pot cere ajutorul poliției, activitatea lor fiind ilegală, transmite postul de Radio Deutsche Welle.

În Republica Moldova există aproximativ 15.800 de lucrători ai sexului comercial, între care 4.400 în Chișinău. Aceste cifre nu includ însă bărbații care fac sex cu bărbați sau lucrătorii sexuali transsexuali, această categorie fiind mai puțin studiată.

Respinse, ridiculizate și discriminate – aceasta este atitudinea societății față de aceste femei. Sondajele arată că 88% dintre moldovenii chestionați nu ar vrea să se afle în preajma unei persoane care practică sexul comercial. Vânate noaptea prin tufișuri, cu lanternele, de către polițiști, umilite, bătute și agresate sexual de clienții lor, aceste femei își riscă zilnic viața pentru câteva sute de lei moldovenești.

Cele trei lucrătoare sexuale pe care le-am găsit pe drumul de centură dintr-un oraș de la nordul țării spun că meseria lor este foarte periculoasă, pentru că niciodată nu știu peste ce criminal o să dea. „La prima vedere poate fi galant, îmbrăcat elegant, dar în interior poate fi un monstru. Pe Mariana au spânzurat-o, pe Natașa au înecat-o, pe Iulia, iată, am uitat cum au omorât-o, pe Tanea au bătut-o până la moarte și au aruncat-o pe acostament, pe o alta au omorât-o și au aruncat-o într-o gură de canalizare. Când au găsit-o au identificat-o doar după îmbrăcăminte”, ne-a spus una dintre femei.

Majoritatea prestatoarelor de servicii sexuale contra cost cu care am discutat ne-au spus că au început să-și vândă corpul atunci când au înțeles că nu mai au soluții. Pentru multe persoane din familii sărace din Moldova practicarea sexului plătit a ajuns singura sursă de întreținere a familiei – șansa de a supraviețui.

Lucrătoarele sexuale din Ucraina au locul lor

Strada „Calea Basarabiei” din Chișinău trece prin zona industrială de-a lungul malului drept al râului Bâc și este cunoscută anume pentru numărul mare de lucrătoare sexuale care stau pe ambele părți ale drumului de peste 5 kilometri. Printr-o înțelegere tacită, traseul este împărțit între grupurile de fete, iar intrarea unei nou-venite în „breaslă” pe unul din cele mai bune segmente este aproape imposibilă, fiind acceptată cu mare greu.

Motivul pentru care sunt alungate nou-venitele este tinerețea lor. O spun chiar cele care practică prostituția pe această stradă de peste 20 de ani. „Noi toate suntem bătrâne, ei…cum bătrâne…36, 46 ani și, evident, cei care vin aici pentru sex le-ar alege pe cele tinerele, așa că noi le fugărim”, spune una dintre femei. Odată cu valul de refugiați din Ucraina au apărut și grupuri de prostituate ucrainence, dar activitatea lor este gestionată de proxeneți. Ele ies la lucru doar noaptea și au un loc anume”.

Lucrătoarele sexuale din orașul Bălți, al doilea ca mărime din Moldova, ne-au vorbit despre un grup de 15 prostituate care lucrează doar noaptea, lângă o benzinărie de la ieșirea din oraș. „Au apărut de câteva luni la noi în oraș. Știu că se tem că o să le batem, de asta ies doar noaptea, în partea cealaltă a orașului”.

Taxa percepută de lucrătoarele sexuale diferă în funcție de statutul pe care îl ocupă în breaslă, de cerințele clientului, dar și de zona țării. În timp ce escortele de lux percep taxe de câteva sute de euro pentru o noapte, cele care își racolează clienții de-a lungul străzii iau câteva sute de lei pentru o partidă de sex. Femeile spun că industria sexului nu mai este gestionată de proxeneți și că fiecare lucrează pe cont propriu, negociind cu clientul suma pentru serviciul prestat – prețul variind între aproximativ 10 euro și 25 de euro.

Cu cât orașul este mai mic, cu atât prețurile pentru serviciile sexuale scad. Astfel, într-un orășel cu o populație de 30 000 de persoane prețurile pentru serviciile sexuale pornesc de la 100 de lei (aproximativ 5 euro). De regulă, fiind vorba de localități cu o populație mică, unde oamenii se cunosc între ei, femeile care se prostituează o fac ori în mare secret, ori o fac deschis și își asumă consecințele.

„Este greu, pentru că toți au o părere proastă despre femeile ca mine și se poartă urât cu noi. Am fost și arestată, și amendată, respectiv, poliția știe despre activitatea mea. De asemenea, este complicat și pentru copiii noștri, pentru că la școală sau în curtea blocului, unde se joacă, li se spune că mama lor este prostituată”, ne-a spus o interlocutoare trecută puțin de 40 de ani.

Ea afirmă că femeile iau calea prostituției pentru că nu au alte oportunități de a face bani. „Mulți consideră că prostituția este una din căile cele mai ușoare de a face bani. Cei care spun așa nu au idee cum se restabilește fizic și sufletește o femeie care și-a vândut corpul”. (…) Nu de bani avem nevoie, dar de oportunitatea de a face altfel banii. E o lipsă de respect total din partea tuturor. Ne privesc ca pe ceva slinos, grețos, ca pe ceva – fu! Se întâmplă să fim tratate mai urât decât criminalii care omoară și răpesc viața cuiva”.

Multe sunt dependente de droguri. Prostituția este singura lor sursă de venit, iar unele au la întreținere câțiva copii. Așa zisele „fete de apartament” care prestează servicii sexuale contra plată, la domiciliul lor sau al clientului, pot fi studente sau femei căsătorite, despre care familia și apropiații lor nici nu bănuiesc că duc o viața paralelă.

Diana este căsătorită și are doi copii, cel mai mic fiind la grădiniță. Are un loc de muncă stabil și un salariu de 3500 lei (aproximativ 172 de euro), iar pentru a obține un venit mai mare face și ore suplimentare. Chiar și așa, nu se descurcă, soțul ei fiind șomer. Așa că a început să se prostitueze. „Nu contează dacă eu am sau nu ce îmbrăca, important e ca fetița mea să aibă haine și mâncare”, „Aș face orice dacă mi-aș vedea copilul flămând. M-aș duce și într-o mină de cărbuni să lucrez. Duc două vieți separate, paralele și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație. Particip activ în viața fiicei mele și sunt o mamă bună”.

Violată la 12 ani de către soțul profesoarei

Cele cinci „femei de apartament” cu care am discutat sunt căsătorite și au familii. Toate au recunoscut că, deși cea mai mare frică a lor este să fie deconspirate de cineva dintre cunoscuți, nu vor renunța la această activitate, pentru că le aduce un venit stabil. Raia se prostituează de șase ani. Este căsătorită și are doi copii. Lucrează într-o cantină, unde spală vasele pentru 100 de lei (aproximativ 5 euro) pe zi. Pentru o partidă de sex percepe 300 lei (aproximativ 15 euro). „Da, sunt bănuți, dar asta înseamnă că seara o să am o bucată de pâine, pe care să le-o pun în mână copiilor mei”, spune femeia.

Majoritatea femeilor care practică sexul comercial au fost supuse în copilărie sau în adolescență violenței fizice sau au fost abuzate sexual.

Olga se prostituează de 26 de ani. A fost violată la 12 ani de către soțul profesoarei ei. Nu a spus nimănui despre asta, pentru că violatorul a amenințat-o că o va omorî. „Nu am spus, pentru că îmi era prea frică. Și iată așa, am ajuns la asta…am început să mă culc cu bărbații pentru bani”.

Aproximativ 2,7% dintre aceste femei sunt infectate cu HIV, potrivit documentului „Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022”. O fostă escortă de lux care ne-a vorbit despre clienții ei: oameni de afaceri, primari, pretori și demnitari cu funcții importante în instituțiile statului nu știe de la care din ei s-a infectat. Atunci când a început tratamentul antiretroviral nu renunțase la prostituție, dar folosea întotdeauna prezervativ. La un moment dat însă, despre boala ei au aflat mai multe persoane.

Unii dintre foștii clienți chiar i-au luat datele din pașaport și au mers să facă testul la HIV. Pentru că rămăsese fără clienți și fără singura ei sursă de venit, femeia spune că viața ei s-a schimbat radical – accepta și produse alimentare în schimbul serviciilor sexuale, iar mai apoi s-a alcoolizat și a ajuns la spital în comă hepatică. Cel mai mult regretă că a renunțat la studii, ea fiind studentă la medicină atunci când a primit „oferta” de a intra în industria sexului.

Majoritatea femeilor prestatoare de servicii sexuale contra cost nu au absolvit liceul, au trăit în sărăcie și pentru că nu au primit o educație, au fost condamnate la un mediu al abuzurilor și, respectiv, le este foarte greu să-și găsească un loc de muncă.

În încercarea de a supraviețui și de a-și rezolva problemele financiare, unele femei consideră prostituția drept soluție de moment, doar că, pe măsură ce trece timpul, nu mai pot ieși din „breaslă”. Doar 20% încearcă să renunțe la acest cerc vicios, căutând alte soluții de a exista.

În Republica Moldova, practicarea prostituției este sancționată cu amenzi cuprinse între 1800 de lei (88 euro) și 2.400 de lei (118 euro).

Fără alternative, amenzile nu au niciun efect

Deși unele femei spun că plătesc amenzile, majoritatea le ignoră. Larisa se prostituează de 26 de ani. Este din regiunea transnistreană și pentru că nu are buletin moldovenesc, nu plătește nicio amendă. Trăiește din banii obținuți din prostituție. I-a cumpărat fiului ei un apartament, atunci când a împlinit 17 ani, iar ea își renovează casa pe care o are în stânga Nistrului. Stă în chirie în centrul capitalei, în fiecare seară iese la „locul de muncă” și ține legătura telefonic cu meșterii care tocmai îi montează sistemul de încălzire. Are 47 de ani și vrea să se „pensioneze” peste trei ani. Atunci va avea 29 de ani de când se prostituează.

Iraida mi-a spus că demult a pierdut numărul amenzilor pentru prostituție. Știe doar că are peste 200 de amenzi. Era însărcinată în luna a opta când am vorbit cu ea.

Acasă mai avea doi copii, iar soțul ei fusese arestat cu o lună în urmă pentru trafic de droguri. „El e pe mult timp, de la 7 la 15 ani, așa că eu singură trebuie să am grijă de copii”.

Despre prostituția infantilă ne-au vorbit lucrătoarele sexuale din mai multe orașe din Moldova. Ele cred că fenomenul ia amploare. Asta deși sexul cu implicarea unui minor se consideră pedofilie și se pedepsește dur cu închisoarea.

„Cele mai tinere (prostituate) au 12 ani. Poliția știe despre asta, probabil că știu și asistenții sociali, dar nimeni nu face nimic pentru a le salva. Mă gândesc că și bărbații ar trebui să aibă niște principii morale minime”, ne-a spus una dintre prostituatele cu care am discutat într-un orășel din centrul țării.

Potrivit studiului „Evaluarea nivelului de pregătire a lucrătoarelor sexului comercial din Chișinău în mobilizarea comunitară, inclusiv implicarea în măsurile de control pentru infecția HIV”, realizat de asociația AFI (Act for Involvment), jumătate dintre femeile care practică sexul comercial în Chișinău au fost abuzate fizic, inclusiv de la vârste mai mici de 9 ani. Fiecare a treia femeie a spus că a fost abuzată sexual, majoritatea între 15 și 24 de ani.

Primul contact sexual l-au avut pe la 12 ani, iar primul act sexual contra unei recompense – la 14 ani. Aproape jumătate dintre lucrătoarele sexuale au spus că au între 4 și 8 clase, 24% au între 9 și 11 clase, 7% au reușit să ia BAC-ul, 18% au spus că au studii profesionale, iar 6% au absolvit o universitate. Întrebate de ce au ales să-și vândă corpul, 7 din 10 au răspuns că nevoia de bani le-a adus la această decizie disperată.

Citește și