Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să îşi prezinte poziţia privind includerea braţelor Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport. Ce efecte are la cererea Ucrainei asupra DELTEI Dunării
Chestiunea includerii braţelor Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), conform solicitării Ucrainei, care ar provoca daune majore și ireversibile Deltei Dunării, a fost supusă atenției Comisiei Europene de către eurodeputatul social democrat Victor Negrescu, care i-a solicitat să îşi prezinte poziţia oficială.
În contextul în care Ucraina a formulat cererea de a include braţele Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi a prezentat unui plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să îşi prezinte poziţia cu privire la planul țării vecine.
Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană „vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală”. Anterior, Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat că a solicitat informații suplimentare de la instituțiile abilitate cu privire la acțiunile întreprinse de Ucraina în Delta Dunării.
„La începutul lunii februarie, autorităţile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experţilor, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt şi contrare dreptului internaţional, conform concluziilor a numeroase organisme internaţionale”, a precizat eurodeputatul PSD Victor Negrescu.
Eurodeputatul PSD a subliniat faptul că România şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepţională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecinţelor agresiunii Federaţiei Ruse asupra acestui stat, şi a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menţinute.
Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a întrebat Comisia Europeană dacă aceasta sprijină demersurile Ucrainei în ceea ce priveşte efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, cum apreciază impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina şi dacă, înainte de a depune cererea de includere a braţelor Chilia şi Bîstroe în reţeaua TEN-T, autorităţile ucrainene au consultat România.
Conform cursei citate, încă de la nivelul anului 2004, autorităţile ucrainene au intenţionat să realizeze lucrări de dragare pe braţele Chilia şi Bîstroe, menite să creeze o cale navigabilă alternativă către porturile Dunării de Jos, lucrări care au fost declarate de numeroase organisme internaţionale ca fiind contrare prevederilor de drept internaţional privind protecţia mediului.
Implicații pentru mediu
Și Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunțat că va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica avansarea acestora dacă este afectată biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.
„Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a transmis Tánczos Barna.