Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a făcut, într-un interviu pentru Gândul, radiografia României la finalul anului 2024 și începutul lui 2025, și a vorbit despre beneficiile aduse de mult așteptata aderare totală la spațiul de liberă circulație. Europarlamentarul spune că, prin aderarea la Schengen, România are un potențial de creștere economică de până la 2% din PIB, într-un context economic dificil, iar efectele se vor resimți pozitiv în economie în următorii zece ani.

Negociatorul-şef al Parlamentului European susține că o dată cu intrarea Românei în Schengen, curentul antieuropean își pierde un argument major.

Victor Negrescu recunoaște și faptul că fiecare coleg din Guvern și-a făcut treaba, fiind un moment potrivit cu abordarea corectă pentru România.

POLITICĂ Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, s-a SUSPENDAT din funcție după ce a fost numit ministru al Educației. Cine va asigura interimatul

22:22

EXTERNE Administrația SUA l-a sancționat pe un lider politic din GEORGIA /Blinken denunță ”subminarea viitorului euro-atlantic” pentru beneficiul Rusiei

21:03

Vicepreședintele Parlamentului Europeană consideră însă că anul 2024 a fost marcat de trei categorii de evenimente importante, făcând referire la conflicte, momentele electorale și aspectele economice.

În ceea ce privește instabilitatea politică din România – amintim aici și anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională -, Victor Negrescu mărturisește că este foarte greu să îți faci un plan în absența unei predictibilități politice.

În acest context vulnerabil pentru România, este nevoie de autenticitate, de existența unui dialog direct, dar și de viziune clară pentru viitorul românilor. Victor Negrescu spune că, în acest scop, a a lansat public o serie de idei, pornind de la alte exemple europene, care sunt posibile și necesare pentru restabilirea încrederii cetățenilor în politicieni.

Începând din 1 ianuarie 2025, controalele la frontierele interne terestre dintre statele membre ale UE, Bulgaria și România, vor fi eliminate. Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 12 decembrie 2024 permite astfel integrarea deplină a celor două țări în spațiul Schengen, oferind cetățenilor libertatea de circulație.

De anul viitor, se încheie astfel procesul lung, anevoios, aproape fără speranță pentru România, care îndeplinea condițiile tehnice pentru o aderare completă încă din 2011.

Totuși, legislația Schengen permite reintroducerea temporară a controalelor în situații excepționale, precum amenințările grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.

„Ne vom simți cetățeni europeni cu drepturi depline, cu un buletin mult mai valoros în UE”

Reporter: După ani buni de așteptări, România a intrat definitiv în spațiul Schengen. Ce se schimbă pentru țara noastră și pentru cetățenii românii? Care sunt beneficiile concrete ale aderării?

Victor Negrescu: În primul rând, mă bucur că am reușit integrarea completă în spațiul Schengen, obiectiv la care am lucrat activ în ultimul deceniu și în ale cărui negocieri finale am fost implicat atât ca vicepreședinte al Parlamentului European, cât și în calitate de consilier onorific al primului-ministru, Marcel Ciolacu.

Aderarea la spațiul Schengen aduce beneficii majore României, prin prisma faptului că nu vor mai exista controalele de la frontieră care creeau cozi enorme, afectând atât transportul de persoane, cât și pe cel al mărfurilor.

Practic, costurile de transport făceau ca produsele noastre să fie exportate mai scump, iar importurile să afecteze buzunarele românilor. Prin aderarea la zona de liberă circulație, avem un potențial de creșterere economică de până la 2% din PIB într-un context economic dificil, ce se va putea resimți pozitiv în economie în următorii zece ani.

Transporturile, producția, agricultura și turismul vor avea cel mai mult de beneficiat dacă ne vom conecta mai bine cu piața internă europeană. Totodată, atât românii, cât și turiștii străini vor călători mai ușor în România.

Noi ne vom simți cetățeni europeni cu drepturi depline, cu un buletin mult mai valoros în UE, iar țara noastră va fi mai atractivă pentru turism sau pentru organizarea de conferințe și evenimente de afaceri. Zonele transfrontaliere vor cunoaște, după modelul oraşului Strasbourg, un boom economic facilitat și de fondurile europene disponibile în acest sens.

Nu în ultimul rând, curentul antieuropean își pierde un argument major. Iată că România este integrată complet în UE prin Schengen, mecanism care asigură un plus de siguranță pentru frontierele noastre, acces la informații, dar și la fonduri suplimentare, o parte obținute chiar de mine în calitate de negociator-șef al bugetului UE.

În calitatea dumneavoastră de negociator-şef al Parlamentului European, dar și de responsabil pentru buget al grupului S&D, de ce credeți că a durat atât până să primim această validare la o aderare deplină la spațiul de liberă circulație?

România a avut o strategie mai bună de această dată, am acționat pe toate palierele. Personal, am fost implicat în obținerea de fonduri suplimentare pentru securizarea frontierelor și accederea noastră la spațiul Schengen, argument esențial în convingerea Austriei.

Totodată, am fost în permanentă legătură cu Comisia Europeană și am menținut subiectul sus pe agenda europeană, prin rezoluții ale Parlamentului European și intervenții publice. Fiecare coleg din Guvern și-a făcut treaba. A fost momentul potrivit cu abordarea corectă.

„Vedem o radicalizare și o creștere a extremismului, cu riscuri majore pentru climatul social„

Anul 2024 este unul pe cale să se încheie. Care credeți, prin prisma expertizei dumneavoastră, că au fost momentele-cheie din politica românească, atât cea externă, cât și cea internă?

Cred că anul 2024 a fost marcat de trei categorii de evenimente importante. Primul este legat de conflicte, fie că vorbim de continuarea războiului declanșat ilegal de Federația Rusă împotriva Ucrainei, de tensiunile din Orientul Mijlociu sau de interferențele hibride în procesele electorale. Lumea se simte în nesiguranță și vrea pace, însă realitatea este că forțele nedemocratice nu vor asta.

A doua categorie se referă la momentele electorale, fie că vorbim de alegerile europene sau prezidențiale, de cele din SUA sau legislativele din Franța. Vedem o radicalizare și o creștere a extremismului, cu riscuri majore pentru climatul social.

A treia categorie are în vedere aspectele economice. Vedem problemele din economia Germaniei, provocările bugetare din UE, inclusiv din România, și trebuie să recunoaștem că următorii ani vor fi despre economie și bunăstarea populației. Totul însă este global, iar Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza.

„Partenerii noștri sunt foarte îngrijorați de ce se poate întâmpla”

Cum se vede România, în anul 2025, de la Bruxelles? Care sunt punctele forte ale țării noastre, care sunt lucrurile la care mai este de lucrat?

Europenii își pun mare încredere în România și în potențialul nostru de dezvoltare. Avem acces la miliarde de euro din fonduri europene și PNRR pe care trebuie să le accesăm corespunzător pentru a vedea efectele lor în bunăstarea populației.

Totodată, UE solicită României să facă reformele la care s-a angajat pentru a-și echilibra finanțele publice. Însă astăzi este foarte greu să îți faci un plan în absența unei predictibilități politice. Partenerii noștri sunt foarte îngrijorați de ce se poate întâmpla și ați văzut reacția negativă a piețelor financiare când s-a observat o creștere a partidelor extremiste.

„Aș dezvolta industria de apărare pe toate palierele”

Care sunt domeniile și zonele pe care veți apăsa pedala în 2025, pentru a putea construi o fundație mai trainică pentru țara noastră?

Nu există o rețetă perfectă, dar aș insista pe zona de comerț și producție internă, pentru a exporta mai mult atât în Uniunea Europeană, odată cu extinderea spațiului Schengen, cât și pe piețe noi, inclusiv în Statele Unite.

Totodată, aș dezvolta industria de apărare pe toate palierele, pentru că vor crește masiv bugetele dedicate apărării peste tot în lume.

Nu în ultimul rând, aș investi în educație și competențe, pentru ca România să rămână atractivă pentru investițiile în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum zona digitală sau de energie.

„Democrația românească are nevoie de leadership și de un proiect de țară”

Domnule Negrescu, vedem ce se întâmplă în aceste zile pe scena politică din România. De ce vă este cel mai teamă și cum vedeți cea mai bună perspectivă pentru ca lucrurile să reintre pe un făgaș normal?

În primul rând, mie nu îmi este teamă de extremiști. Nu au nici argumente valide, nici soluții pentru problemele românilor. Îmi este însă teamă ca partidele politice să nu intre în jocul și registrul lor, să înceapă decidenții să țipe toată ziua sau să se preocupe mai mult de rețelele sociale decât de măsurile care trebuie luate în beneficiul românilor.

Apartenența noastră la UE, NATO, Schengen și sper pe viitor Visa Waiver sunt lucruri serioase, care generează drepturi, dar și obligații, și nu putem permite bagatelizarea lor de către antieuropeni și populiști. Democrația românească cred că are nevoie de leadership și de un proiect de țară integrator care să unească populația și persoane cu viziuni politice diferite.

Sper ca, pe măsură ce vor apărea informații mai multe despre atacurile hibride împotriva României și în contextul trecerii cu bine a alegerilor prezidențiale, să putem să ne concentrăm pe ce este important, dezvoltarea țării noastre și bunăstarea populației.

„Trebuie reclădită încrederea în democrația românească”

Cum pot politicienii să recâștige încrederea pierdută a cetățeanului și care sunt pilonii anului 2025?

Nu vreau să dau lecții. Personal, cred că este nevoie de autenticitate, dialog direct și o viziune pentru viitorul românilor. Am lansat public o serie de idei, pornind de la alte exemple europene, care sunt posibile și necesare pentru restabilirea încrederii. Prima se referă la formarea rapidă a unei guvernări responsabile, stabile și predictibile, formată din partide proeuropene, care să protejeze economia românească, valorile europene, identitatea națională și veniturile românilor. Cred aici că Partidul Social Democrat are maturitatea și capacitatea să fie acel factor de echilibru de care are nevoie România în prezent.

A două măsură se referă la necesitatea ca viitoarele alegeri prezidențiale să fie bine organizate, asigurându-ne că astfel de amenințări vor putea fi combătute mai bine și că românii vor putea alege liber. 

Am propus de asemenea demararea unor consultări cetățenești privind viitorul României cu românii din țară și din străinătate. În acest sens, consider că beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, la NATO și la spațiul Schengen trebuie explicate mai bine românilor. Nu în ultimul rând, am oferit soluții pentru ca românii din afara țării să fie reconectați cu țara, pentru a repara ruptura socială creată, ce se transformă, iată, într-un vot de blam.

Rămân încrezător în români că vor salva România din nou. Nu este nevoie de vreun politician să facă asta. Trebuie însă reclădită încrederea în democrația românească. La 35 de ani de la Revoluția română din 1989, avem datoria față de cei care și-au pierdut viața pentru libertățile noastre de astăzi să nu renunțăm și să luptăm pentru a păstra pacea, stabilitatea și libertatea noastră și a generațiilor următoare.

CITEȘTE ȘI:

România în SCHENGEN: Controalele la frontierele terestre eliminate din 1 ianuarie 2025, cu posibilitatea reintroducerii în cazuri excepționale

România, de 8 ori mai DEZVOLTATĂ decât acum 23 de ani. Clasa de mijloc are cea mai mare creștere din  UE, dar se accentuează inechitatea socială

Facturile la GAZE ar putea crește cu aproximativ 10% din 1 ianuarie pentru 4,5 milioane de gospodării, avertizează furnizorii. Care este cauza

Când devine realitate CANALUL DUNĂRE-BUCUREȘTI, început de Ceaușescu și oprit în 1990. Marele proiect neterminat din comunism așteaptă acord de mediu

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele