Victor Negrescu lucrează la posibilitatea de a obliga statele membre UE să justifice veto-ul aplicat în aderarea la Schengen – DECLARAȚII EXCLUSIVE

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat pentru GÂNDUL că lucrează la o procedură care ar ajuta aderarea României la Schengen, prin obligarea statelor membre ”să justifice veto-ul aplicat și să arate că veto-ul nu contravine celorlalte prevederi din Tratat”. Un alt argument care ar putea convinge Austria să voteze aderarea României la Schengen este apelul pe care aceasta l-a lansat privind aderarea țărilor din Balcanii de Vest, ”țări care erau invocate de același guvern ca fiind parte din ruta de migrație”, susține europarlamentarul. Cu toate acestea, refuzul soluției aderării în două etape are precedent.

Soluția aderării României la Schengen în mai multe etape, ”a fost propusă și cu alte prilejuri, când ne apropiam mai mult de acest obiectiv” amintește fostul vicepreședinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Pașcu: ”mai întâi aeroporturile, apoi porturile și punctele de trecere terestre” amintește acesta.

Și europarlamentarul Victor Negrescu a menționat precedentul refuzului aderării României în mai multe etape, chiar în cadrul discuțiilor de anul trecut, dar vicepreședintele PES susține totodată că anul acesta contextual este unul ușor diferit. Mai mult decât atât, Negrescu a menționat pentru GÂNDUL că lucrează la un proiect de reglementare a legislației europene, prin care Austria ar fi obligată să-și motiveze un eventual vot negative ulterior:

”Lucrez în calitatea mea de eurodeputat ca în baza tratatelor, să obligăm statele membre să justifice veto-ul aplicat și să arate că veto-ul aplicat nu contravine celorlalte prevederi din Tratat”.

Austria ar putea rămâne singura țară care s-ar opune

Victor Negrescu a explicat ce schimbări în plan extern au determinat ipoteza scenariului aderării României la Schengen în mai multe etape. Europarlamentarul a menționat însă și posibilitatea ca Austria să rămână singura țară care s-ar opune:

”În momentul de față vorbim doar de informații pe surse care au apărut dinspre guvernul din Bulgaria. Zilele trecute, ministrul de externe bulgar, fostul comisar Maria Gabriel, a fost la Bruxelles și a discutat despre aderarea Bulgariei la spațiul Schengen și despre vetoul aplicat de Olanda. Olanda a cerut să existe un raport pozitiv privind statul de de drept referitor la Bulgaria și înțeleg că acel raport pare a da semnale pozitive și automat Olanda nu s-ar mai opune. Astfel, ar rămâne doar Austria în situația în care s-ar afla în această poziție de a bloca aderarea României și care era spațiul Schengen și în contextul acesta am putea spera că Austria nu va rămâne singură sau vom putea să punem presiune asupra guvernului austriac.

În contextul acesta, partenerii din Bulgaria au lansat acest posibil scenariu al unei aderări în două etape, însă nu vorbim de un scenariu oficial. Merită evaluat acest scenariu dacă ar convinge partea austriacă și în același timp sunt convins că dacă România ar intra pe cale aeriană în primă instanță va putea demonstra foarte rapid că respectă criteriile Schengen și că acele reticențe exprimate de guvernul austriac erau nefondate” a explicat europarlamentarul actualele scenarii legate de aderarea României la Schengen.

La nivel de legislație europeană ”nu este niciun fel de problemă în a intra în mai multe etape. Decizia luată de Consiliul de Justiție și Afaceri Interne poate menționa explicit acest lucru”

Referitor la procedură, ”nu este niciun fel de problemă în a intra în mai multe etape” a menționat Negrescu. ”Decizia luată de Consiliul de Justiție și Afaceri Interne poate menționa explicit acest lucru, iar la nivelul reglementărilor interne, amendamentele care ar urma să fie aduse vor specifica acest lucru. Din înțelegerea mea, România este pregătită pentru această aderare prin intermediul căilor aeriene și ar putea să o facă foarte rapid, dacă decizia va fi una pozitivă” susține acesta.

”România a testat această variantă a aderării în etape și anul trecut și nu a schimbat poziția Austriei, însă vorbim de un nou context”

Recomandarea lui Victor Negrescu de a spera cu prudență la o posibilă aderare la Schengen este legată și de faptul că varianta unei aderări etapizate a mai fost refuzată chiar în urma discuțiilor din 2022:

”România a testat această variantă a aderării în etape și anul trecut și nu a schimbat poziția Austriei. Însă vorbim de un nou context. Ce poate convinge Austria este această această situație de izolare care ar putea să rezulte ca urmare a schimbării poziției Olandei. Altfel, guvernul austriac în ultima perioadă în continuare a exprimat reticențe vizavi de extinderea zonei Schengen. Ar mai fi un argument care ar putea să convingă Austria, apelul pe care ei l-au lansat pentru aderarea de imediat a țărilor din Balcanii de Vest, țări care erau invocate de același guvern ca fiind parte din ruta de migrație.

Deci, dacă susțin acele țări pentru aderarea la Uniunea Europeană, automat și România și Bulgaria, care respectă toate criteriile și care nu au probleme, ar trebui să fie primite în spațiul Schengen la fel de rapid, dacă nu chiar mai rapid” susține europarlamentarul social democrat.

”Lucrez în calitatea mea de eurodeputat ca în baza tratatelor să obligăm statele membre să justifice veto-ul aplicat și să arate că veto-ul nu contravine celorlalte prevederi din Tratat”

Victor Negrescu a menționat că lucrează la posibilitatea de a obliga statele membre să-și justifice veto-ul. În baza acestei măsuri, Austria ar fi obligată să-și susțină motivația unei noi posibile decizii negative:

”Lucrez în calitatea mea de eurodeputat, în baza tratatelor, să obligăm statele membre să justifice veto-ul aplicat și să arate că veto-ul nu contravine celorlalte prevederi din Tratat. Mă refer aici, de exemplu, la solidaritate sau la colaborare loială. Sunt elemente prevăzute în Tratat și trebuie ca veto-ul să să subscrie inclusiv acelor elemente explicite menționate practice în modul de organizare al Uniunii Europene” susține europarlamentarul român.

Posibile semne bune pentru Bulgaria și România

România și Bulgaria ar urma să fie admise în spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an, mai întâi cu granițele aeriene, din octombrie. Controalele la frontierele terestre ar urma să fie eliminate și ele până la 1 ianuarie, potrivit unor surse EURACTIV.

Comisia Europeană va publica un raport asupra Bulgariei, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, la insistențele Olandei, iar documentul este de așteptat să fie pozitiv, o recunoaștere a voinței politică de a continua reformele în țara vecină.

Chiar dacă obiecțiile Austriei la extinderea Schengen, pe fondul crizei refugiaților, nu au scăzut, se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.

Austria și Olanda au blocat, în decembrie 2022, aderarea Bulgariei la Schengen. În privința României, doar Austria s-a opus.