VIDEO | Amenințarea nucleară, ruletă rusească sau cacealma (DOCUMENTAR)

În cazul unei lovituri nucleare, o decizie ar trebui să fie luată de președintele rus. Însă, până la lansare, mai sunt de îndeplinit mai mulți pași.

Mică servietă care îl leagă de forțele nucleare ale țării nu este de ajuns pentru că ea nu deține butonul nuclear. În schimb, transmite comanda către comandamentul militar central al Rusiei. Dacă Putin ar decide să lanseze un astfel de atac, ar fi nevoie și de cel puțin alți doi oficiali principali pentru a lansa atacul. Astfel, ministrul rus al Apărării și șeful Statului Major – poziții ocupate în prezent de Serghei Șoigu și, respectiv, Valeri Gherasimov, ar trebui să autorizeze lansarea și cu propriile coduri, și cu propriile „serviete”.

Înalți oficiali de securitate din Rusia cred că războiul din Ucraina este „pierdut”, a declarat Christo Grozev,  jurnalist de investigație pe probleme rusești al Bellingcat, pentru site-ul metro. Pentru a avea o șansă de a câștiga războiul, a spus Grozev, președintele rus ar avea nevoie de mobilizare generală, dar acest lucru i-ar crea probleme acasă. Mobilizarea în masă ar duce la o „explozie socială” în Rusia, a adăugat Grozev.

Chiar și așa, se vorbeşte despre riscul ca Vladimir Putin să nu mai ţină cont de nimeni şi de nimic şi să dea ordinul.

Majoritatea ţărilor au semnat Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, încercând în acest fel limitarea dezvoltării acestora. Mai sunt însă ţări care s-au ţinut departe de acest tratat, iar două dintre ele au un arsenal suficient cât să ucidă miliarde de oameni. Rusia are, potrivit estimărilor, peste 6.000 de focoase nucleare, în timp de SUA au undeva la 5.500. Marea Britanie, Franţa, China, India şi Pakistan sunt şi ele pe lista cu statele declarate puteri nucleare, cu peste 100 de focoase fiecare, în timp ce despre Israel, care nu a recunoscut niciodată că ar deţine arme nucleare, se crede că ar avea undeva între 75 şi 200 astfel de dispozitive. Coreea de Nord a făcut primul său test nuclear în octombrie 2006, iar Iranul este suspectat că ar lucra şi el la dezvoltarea unor astfel de arme.

În vara lui 2020, Putin a aprobat o actualizare a Principiilor de bază ale politicilor de stat ale Federaţiei Ruse privind descurajarea nucleară, documentul care cataloghează armele nucleare drept exclusiv mijloace de descurajare. Acelaşi document prevede şi condiţiile în care Rusia ar putea lansa arme nucleare, unele care însă nu se potrivesc deloc cu noile ameninţări proliferate de liderul de la Kremlin.

Care ar fi impactul unui atac nuclear

În urmă cu mai mulți ani, un grup de cercetători americani a studiat care ar fi impactul unui atac nuclear. Exemplul utilizat atunci a fost cel al unui război regional, între India şi Pakistan, în cadrul căruia ar fi detonate 100 de bombe de dimensiunea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. O astfel de acţiune ar trimite în aer 5 megatone de carbon negru ce ar afecta nu doar stratosfera, ci şi razele Soarelui. Stratul de ozon ar scădea cu 20-50%, iar temperaturile ar atinge cele mai scăzute valori înregistrate în ultimii 1.000 de ani pe suprafaţa Pământului.

Departe de această simulare, un atac cu bombă, fie el din aer sau de la sol, ar mătura locul exploziei, iar undele de şoc şi căldură se pot întinde pe zeci de kilometri, în funcţie de puterea bombei. Efectele radiaţiilor sunt maxime în prima oră de la producerea deflagraţiei şi ajung la 1% după 72 de ore. Acesta este motivul pentru care se recomandă adăpostirea în subteran în cazul unui atac şi rămânerea acolo pentru 72 de ore de la momentul exploziei.

La Hiroshima, de exemplu, raza a avut un diametru de 1,6 kilometri, iar majoritatea oamenilor aflaţi în acest perimetru sunt ucişi pe loc de temperaturile extrem de ridicate, de distrugerea clădirilor în care sunt sau din cauza radiaţiilor extrem de puternice. La Hiroshima şi Nagasaki, conform studiilor, între 2 şi 4% dintre locuitorii celor 2 oraşe ar fi murit în următoarele 3 până la 7 săptămâni de la momentul exploziilor. Nivelul iradierilor supravieţuitorilor depinde însă de dimensiunea armei nucleare folosite, poziţia faţă de hipocentru, distanţa, dar şi potenţialele obstacole aflate în acest perimetru.

În acest caz, însă capacitățile celor două bombe au fost de 15 respectiv 21 de kilotone – şi capacităţile din prezent ale armelor nucleare, care au capacităţi de încărcare de megatone.

Ce arsenal nuclear deține Rusia

Începutul lui 2022 arsenalul nuclear al Rusiei număra aproximativ 4.477 de focoase nucleare care erau desemnate unor bombardiere strategice cu rază lungă și unor forțe nucleare cu rază mai scurtă.

Dintre acestea, în jur de 1.588 de focoase strategice sunt desfășurate: în jur de 812 unor rachete balistice lansate de la sol, aproximativ 576 se află pe submarine nucleare și posibil alte 200 la baze aeriene ale unor bombardiere grele. Pe baza imaginilor din satelit și a informațiilor publicate în baza noului tratat START, acordul bilateral între Statele Unite și Rusia privind reducerea și limitarea armelor nucleare, se pare că Rusia are aproximativ 400 de ICBM-uri înarmate cu focoase nucleare, acestea putând transporta la destinație până la 1.185 de focoase. ICBM-urile sunt organizate în trei armate de rachete care au în total 12 divizii alcătuite din aproximativ 40 de regimente.

Statul major de la Moscova continuă să atribuie o importanță ridicată armelor nucleare non-strategice aflate în serviciul forțelor sale navale, aeriene, tactice și de apărare cu rachete, precum și rachetelor balistice cu rază scurtă, considerând că acestea sunt necesare pentru a contrabalansa superioritatea Statelor Unite și a NATO în ceea ce privește forțele convenționale. Analiștii estimează că în prezent Rusia are 1.912 focoase nucleare non-strategice care pot fi lansate din aer, de pe mare și de la sol. Deși există numeroase zvonuri că Rusia are de fapt mai multe astfel de arme, deocamdată nu există date de încredere disponibile public care să ateste acest lucru.