VIDEO | Când va fi adus în țară Cătălin Chercheș? Alina Gorghiu: „Fugarii sunt o prioritate pentru statul român. Justiția se va face până la capăt”

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a explicat, miercuri, care este procedura de aducere în țară a lui Cătălin Cherecheș, condamnat fugit din țară după pronunțarea pedepsei și prins marți în Germania. Fostul primar nu va fi tras la răspundere suplimentar pentru fuga din țară, având în vedere că a fost reținut de polițiștii nemți înainte de intrarea în vigoare a legii prin care se înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la executare, act normativ votat miercuri în Parlament.

Alina Gorghiu precizat că Germania, statul pe teritoriul căruia a fost identificat și reținut marți fugarul Cătălin Cherecheș, este pe locul doi în ceea ce privește numărul de persoane predate în baza mandatului european de arestare, după Marea Britanie.

„Acest caz cred că a fost o lecție pentru toți cei care cred că se pot sustrage de la executarea efectivă a pedepselor la închisoare în sistemul penitenciar din România. Această persoană, așa cum bine știți, a fost condamnată pentru fapte de corupție la 5 ani cu executare, a fost identificată și găsită de organele polițienești și arestată pe teritoriul Germaniei, stat membru al Uniunii Europene. Ca atare, putem vorbi despre cooperare judiciară în materie penală în acest moment, care este esențială în predarea domnului Cherecheș autorităților din România. Ministerul Afacerilor Interne împreună cu partenerii au făcut o treabă bună și arată faptul că fugarii sunt o prioritate pentru statul român. Justiția se va face până la capăt”, a declarat Alina Gorghiu miercuri.

Cele două scenarii posibile

Ministrul a amintit că pe 24 noiembrie, pe numele persoanei Cătălin Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare de către instanța de executare Tribunalul Cluj.

„Acesta a fost transmis către Parchetul din München care a confirmat primirea mandatului european de arestare. Parchetul va comunica aceste documente către instanța competentă din Germania. În continuare se va urmări procedura simplificată de punerea în aplicare a acestui mandat european de arestare”, a afirmat ministrul, care a detaliat cele două scenarii care ar putea fi aplicate în continuare, în baza deciziei-cadru numărul 2002/584 a JAI.

„În primul scenariu, termenul va fi dat în 10 zile, dacă fugarul consimte la predare. Ca atare, dacă persoana condamnată Cătălin Cherecheș va fi de acord să se predea și să revină în România, termenul va fi unul scurt 10 zile, vorbesc de articolul 17, alin. 2 din această decizie-cadru: în cazul în care persoana căutată consimte la predare, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 10 zile de la data consimțământului menționat anterior”, potrivit ministrului Justiției.

Al 2-lea scenariu se referă la varianta în care acesta nu consimte la predare, adică refuză practic predarea, respectiv decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei respective.

„Este foarte important să înțelegem că decizia de predare nu aparține statului român. Nu avem voie să exercităm imixtiuni asupra justiției din Germania, ci aparține exclusiv instanței din Germania pe teritoriul căreia a fost găsit fugarul. Și trebuie însă să precizez faptul că Germania, cu privire la numărul de persoane predate în România, este pe locul doi, după Marea Britanie”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministrul a detaliat și ordinul de mărime al fugarilor trimiși în România în baza unor mandate europene de arestare.

„Până pe data de 14 noiembrie au fost aduși din Germania 150 de fugari, doar anul acesta, de la începutul anului până pe 14 noiembrie. Dacă se aprobă predarea persoanei solicitate în baza mandatului european de arestare, procedura spune că informarea va fi transmisă atât instanței române de executare, cât și organelor polițienești responsabile cu preluarea acestuia. Așadar, în cadrul acestei proceduri vom avea o comunicare directă între autoritățile menționate din cele două state, competențele fiind partajate între instanța de executare și Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională. Ministerul Justiției se poate implica doar atunci când o autoritate judiciară va solicita acest lucru, limitându-se la obiectul solicitării”, a spus Alina Gorghiu.

Un exemplu este dacă statului român i se va solicita de către instanța din Germania să dea date cu privire la condițiile din penitenciare, că ele se ridică la standardele asumate.

„Prinderea fugarului Cherecheș reprezintă un semnal clar că nu avem sau nu mai există acest refugiu pentru cei care încearcă să scape de răspundere. Coroborat cu legea care astăzi a fost adoptată, consider că este un semnal foarte bun pentru sistemul judiciar din România”, a afirmat Alina Gorghiu.

Ce prevede noua lege a fugarilor

Ministrul Justiției a ținut să precizeze că fostul primar nu este vizat de noile modificări adoptate de Parlament.

Este vorba de legea adoptată de Camera Deputaților, miercuri, în calitate de for decizional, proiect inițiat de Ministerul Justiției, prin care se înăspresc pedepsele pentru persoanele condamnate la închisoare și care reușesc să se sustragă de la executarea lor.

„Dat fiind faptul că legea a fost adoptată astăzi de Parlament și dat fiind faptul că persoana care a fugit din țară a fost prinsă, nu i se mai aplică pedeapsa. A fost prins de organul de poliție înainte in de intrarea în vigoare a acestei legi, deci nu i se mai poate aplica, pentru că infracțiunea asimilată celei de evadare s-a epuizat în momentul în care autoritățile din Germania l-au prins. Dacă legea era în vigoare la momentul în care el încă se sustrăgea și în termen de 7 zile nu s-ar fi predat, ar fi răspuns și cu privire la infracțiunea asimilată nou introdusă în lege”, a subliniat Alina Gorghiu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate. Astfel, sustragerea de la executarea unei astfel de pedepse este asimilată evadării dacă persoana condamnată la o astfel de pedeapsă nu se prezintă la organul de poliție în termen de șapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei. O altă modificare se referă la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evadare, care se va adăuga la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, după cum se arată în raportul de adoptare al Comisiei juridice a Camerei Deputaților.

După adoptarea proiectului de lege de către Camera Deputaților, acesta așteaptă exercitarea dreptului de control constituțional și intră în vigoare, după de este promulgat de șeful statului, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu este menționat alt termen.