Institutul pentru Tehnologii Avansate (ITA) sau Direcţia Generală de Cercetare – Dezvoltare este o unitate specială a Serviciului Român de Informații care are ca ”obiect de activitate” stabilirea a ceea ce s-ar putea numi ”traiectoria tehnologică” a SRI. Practic, este vorba despre alegerea unor tehnologii moderne care să fie cât mai utile serviciului, dar care, totodată, să contracareze riscuri sau amenințări potențiale pe toată zona tehnologică.
Andrei Oprina, directorul ITA, a fost invitatul lui Ovidiu Marincea – purtătorul de cuvânt al SRI – în podcastul ”SRI Top (ne) Secret”, fiind etichetat drept ”omul cu firele, omul tehnic, omul cu soft-urile, omul cu hardware-ul” și, nu în ultimul rând, matematician.
Andrei Oprina lucrează de 16 ani în SRI, și, într-o scurtă prezentare a propriei persoane, a menționat că este ”doctor în matematică”, absolvent al Facultății de Matematică şi Informatică, licenţiat şi în matematică, şi în informatică.
”Am mers mai departe pe linie de matematică, că mi-a plăcut mai mult. Am terminat master în matematică, în analiză matematică şi, apoi, doctorat în matematică şi, pentru cei care nu ştiu, câteodată îl mai ajut pe Ovidiu cu temele pentru copilul lui”, a declarat directorul ITA la începutul podcastului moderat de Ovidiu Marincea.
“În perspectiva interiorului României cu siguranță Serviciul Român de Informații este cea mai tehnologizată instituție. Avem tehnologii în Serviciul Român de Informații după care râvnesc toți ceilalți. Dezvoltate intern”
Andrei Oprina, directorul ITA
Serviciul Român de Informații este acuzat, de foarte multe ori, că prin folosirea acestor tehnologii ultramoderne ar putea încălca drepturile civile, drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
Andrei Oprina spune că, înainte de toate, este ”foarte multă vorbă și foarte puțină știință”, pentru că există un cadru legal bine stabilit în ceea ce privește culegerea de informații.
Nu lipsesc ”mecanismele tehnice și de securitate”, tocmai pentru ca eventuale abuzuri să nu fie comise ”din interiorul instituției”.
”Sincer să fiu, eu cred că este foarte multă vorbă şi foarte puţină ştiinţă, în sensul că, pe de-o parte, există cadru legal destul de bine stabilit prin care noi putem să culegem informaţiile pe care le culegem şi există, de asemenea, şi mecanisme tehnice şi de securitate puse la punct, astfel încât să ne asigurăm că inclusiv noi, în interior, nu comitem abuzuri, în sensul că să vă asiguraţi că, dacă cineva… dacă, nu ştiu, vorbim de un mandat de securitate naţională, accesul la acel mandat de securitate naţională este făcut într-un mod conjugat, aşa cum nu vă puteţi imagina. Adică nu poate un singur om să facă ceva. Şi sunt construite acele mecanisme tehnice astfel încât doi, trei sau chiar şapte oameni, câteodată, trebuie să lucreze împreună ca să rezolve o problemă. Deci niciodată să nu vă gândiţi… nu ştiu… sau să vă luaţi după ce se aude în presă”, a precizat directorul ITA în timpul podcastului ”SRI Top (ne) Secret”.
Într-o perioadă în care tehnologia ultramodernă își face simțită prezența în toate domeniile, serviciile de informații nu pot să nu facă upgrade pentru ca ”uneltele” moderne ale unui ofițer informativ-operativ să fie ”în pas” cu realitatea înconjurătoare, plină de provocări și de amenințări, totodată.
Directorul ITA atrage atenția și asupra conceptului de ”big data”, Internetul oferind utilizatorilor foarte multă informație, numai că aceasta trebuie selectată corespunzător. Cu atât mai mult la nivelul unui serviciu de informații. Pe de altă parte, întrebat de Ovidiu Marincea dacă în România este utilizată recunoașterea fizionomiei – ”face recognition” -, Andrei Oprina a dat un răspuns afirmativ, spunând și că totul se întâmplă ”ca în filme”, însă oferind și explicații suplimentare din care reiese că încă mai este de ”lucrat” în ceea ce privește acțiunile conjugate ale SRI și ale altor instituții din România.
”Dar tu ai intrat într-o problemă foarte particulară, ca să zic aşa. Problema reală a unui serviciu nu este asta tehnologică. Păi, avem Internetul. Internetul este cel mai mare bazin de «big data». Este un bazin, este la liber. Pot să folosesc, îmi folosesc acele informaţii? Evident că îmi folosesc, dar sunt foarte multe, sunt foarte diverse şi atunci eu trebuie să ştiu să îmi iau de acolo doar ce mă interesează. Zona OSINT, de exemplu.
Bineînţeles! (n.red. – referitor la ”face recognition”) Acestea sunt tehnologii de mult implementate în Serviciul Român de Informaţii. Evident că se întâmplă ca în filme, dar întrebarea ta e un pic mai profundă: lucrăm conjugat cu alte instituţii şi ne punem toate informaţiile cap la cap ca să avem un răspuns mai curat… rapid pentru cetăţean, în primul rând, şi pentru siguranţa naţională? Răspunsul să ştii că este încă nu, dar Serviciul Român de Informaţii face eforturi conjugate pe chestiunea asta. Adică, chiar dacă Serviciul Român de Informaţii a ajuns la un nivel tehnologic extrem de ridicat şi noi evident că în interior ne-am integrat toate bazele de date, facem «big data», facem «analytics», facem…
”Avem şi drone, bineînţeles! Dar drona este doar o sursă de semnal, apropo tot pentru acest sistem pe care îl construim şi i-l punem, practic, în mână ofiţerului informativ-operativ pentru că astea sunt tool-urile lui actuale. Asta este realitatea. Avem drone. Avem şi drone, avem şi roboţi. Avem în ITA chiar destul de mulţi roboţi. Îi folosim pentru cercetare-dezvoltare”
Andrei Oprina, directorul ITA
Citește și: