De ce întârzie rezultatele probelor ADN de la INML. Dezvăluirile medicului legist Ligia Barbarii. Legătura dintre alimentație și modificarea ADN-ului

În ultima perioadă, activitatea de servicii judiciare de la Institutul Național de Medicină Legală prezintă o serie de disfuncționalități, ceea ce a făcut ca atmosfera de lucru să devină extrem de tensionată, fapt ce a dus la reacția unora dintre specialiștii de marcă din instituție care au solicitat în mai multe rânduri Ministerului Sănătății să găsească soluții de remediere a acestor probleme.

În partea a doua a interviului realizat de Gândul cu șefa Laboratorului de Genetică din INML, medicul legist Ligia Barbarii, aceasta ne dezvăluie motivele întârzierii rezultatelor la probele ADN.

Întârzieri la rezultatele probelor ADN. „Nu avem voie să comunicăm instanțelor neajunsurile!”

Atunci când se vorbește despre testul ADN, majoritatea oamenilor se gândesc că acesta folosește doar la stabilirea paternității (n,r.- dacă un bărbat este tatăl biologic al unui copil). Există, însă si alte motive pentru care se apelează la testarea ADN-ului, cum ar fi analiza criminalistică a probelor de ADN uman, extrem de importantă în dosarele penale.

ACTUALITATE Rețeta tradițională de PIFTIE din Maramureș. Secretul gospodinelor ca să îți iasă preparatul limpede și închegat

10:36

ACTUALITATE Radu Gavriș, adjunctul șefului Poliției București, declarat INCOMPATIBIL de Agenția Națională de Integritate. Acesta a fost ținta unui filaj în 2021

10:36

Șefa Laboratorului de Genetică din INML a confirmat, la Gândul Exclusiv, că există perioade cu sincope în aprovizionare, ceea ce face ca durata rezultatelor să fie una nesatisfăcătoare.

„Depinde de foarte mulți factori, dar în mod normal ar trebui la o testare de filiație să dăm, să livrăm o expertiză în termenul legal de 30 de zile. Sunt perioade fericite în timpul anului când reușim să respectăm acest termen, dar sunt și perioade în care avem sincope de aprovizionare, că vă spuneam administrativ stăm foarte, foarte fragil și livrăm aceste lucrări expertale la 90-120 de zile.

Și gândiți-vă că marea majoritate a spețelor, aceste teste de paternitate, da, ADN, sunt spețe civile cu minori, în care criteriul este în justiție celeritate pentru că trebuie să livrezi aceste expertiză repede. E un copil care trebuie să aibă o anumită identitate, el trebuie înscris la școală, la grădiniță, să beneficieze de o anumită alocație, să plece cu părinții în străinătate, ș.a.m.d. Și atunci lumea nu înțelege de ce avem întârzieri, apar și amenzile judiciare, din cauza asta. La fel și în cazul spețelor penale, ne-am dori ca ele să fie rezolvate blitz, că așa ar trebui să fie rezolvate.

Deci, din cauza unor proceduri de achiziții pe care noi, de multe ori nu le înțelegem, de ce nu se fluidizează? De ce? Adică e o strădanie a unor profesioniști de a face lucruri și o frână permanentă din punct de vedere administrativ… ce să vă spun? E foarte complicat. Plus că nu avem voie să spunem. În corespondențele cu instanțele suntem sancționați dacă povestim despre aceste lucruri, despre aceste neajunsuri. Nu avem voie să comunicăm instanțelor lucruri de genul ăsta, că-ți trebuie service la un echipament, că echipamentul e atât de vechi încât nu mai vine firma producătoare să-ți mai asigure service”, a explicat Ligia Barbari.

Echipamentul pentru probele toxicologice la droguri a fost „săltat”

La începutul lunii februarie a acestui an, medicul primar de medicină legală dr. Gabriel Gorun a dezvăluit, la News.ro, că aparatele de la Toxicologie, care există la INML „Mina Minovici” şi cu care se fac testele de laborator de certitudine în cazul celor prinşi în trafic sub influenţa drogurilor sunt vechi de aproape 17 ani. Informația este gravă pentru că sistemul medico-legal este cel care oferă Justiției probele judiciare și de acestea atârnă soarta multor persoane implicate în dosare penale. Și mai grav, recent, la INML a fost o echipă de la o firmă care a ridicat un aparat de la toxicologie, această informație fiind confirmată de către medicul primar legist Ligia Barbarii, care a oferit următoarele detalii la Gândul Exclusiv:

„Da, erau echipamente care funcționau în regim comodat și pentru că institutul nu le-a cumpărat, le-a testat, dar nu le-a cumpărat, firma a venit și l-a ridicat și astfel institutul este în momentul de față descoperit, practic nu mai pot livra teste toxicologice pentru droguri pentru că nu mai există echipamentul.

Deci practic, în momentul de față, mai pot fi făcute doar teste de alcoolemie pe niște echipamente vechi de aproape 15 ani, care oricând stau să cadă, pentru că viața unui astfel de echipament, în general este de 7 – 10 ani. După 10 ani nu mai vine să-ți acorde nimeni service de calitate. Deci, aici este marea problemă. Nu mai găsești piese de schimb. Adică practic este ca și cum ai avea un laptop pentru că totul este informatizat și vrei să-l ții 20 de ani. Nu se poate. Un laptop trebuie să-l schimb la 7-8 ani de zile, ca să fie funcțional!”,  a precizat aceasta.

Proiectul de dotare cu echipamente de toxicologie, o șansă de „Doamne-ajută” pentru INML

În urmă cu puțin timp, Ministerul Sănătății a anunțat că alocă 26 de milioane de euro printr-un proiect al Băncii Mondiale pentru dotarea instituțiilor de medicină legală cu echipamente de toxicologie. „Din categoria Doamne-ajută!”, este opinia șefei laboratorului de Genetică din institut.

Întrebată dacă aceste echipamente capabile să detecteze și să determine cantitativ alcoolul și drogurile reprezintă o șansă pentru institut, Ligia Barbarii a confirmat:

„Este. Dar de la această știre până la momentul în care vor fi livrate primele rezultate, credeți-mă că va trece cel puțin un an de zile. Anul acesta lucrurile sunt un dezastru.
Lumea trebuie să înțeleagă că echipamentul nu e totul. În spatele echipamentului se află o echipă de profesioniști care trebuie formată pentru a lucra pe echipamentul respectiv.

La numărul actual de probe trebuie angajați oameni noi și știm cum stăm cu angajările, cât de greu se fac, iar formarea unui specialist durează între șase luni și un an de zile. Ele (n.r.- angajările) trebuie create pentru că dacă acum 7-8 ani în urmă erau de ordinul sutelor de probe, da, 400-500 de probe de testare droguri, mă refer numai la droguri, acum sunt de ordinul a câtorva mii. Deci e clar că și testările se făceau cu același personal. În momentul în care treci de la 300 la 3.000 de probe e clar că nu mai face față colectivul ăla care are 15-16 oameni, trebuie să dublezi.

Un specialist în toxicologie medico-legală, genetică medico-legală, în anatomie patologică, medico-legală, în antropologie medico-legală, durează ani de zile până se formează și această politică de cadre este complet deficitară la nivelul institutului, pentru că nu se încurajează supraspecializarea nici în rândul medicilor legiști actuali. Pentru că, practic, ar trebui să fie medici legiști supraspecializați în aceste domenii, care să lucreze alături de chimiști, de biochimiști, de biologi, da, și să formeze acele echipe multidisciplinare, dar nu există!”, a conchis medicul.

Nevoia de reformare a INML și introducerea mandatelor de management

Situația tensionată din interiorul INML are nevoie de un audit care să fie realizat cu profesionalism de către specialiști din Ministerul Sănătății. Acest institut este mult prea important pentru societate, pentru Justiție, iar lăsarea lui în derivă ar duce la o catastrofă.

„Primul pas pe care îl văd este un audit foarte, foarte serios al activității și a ceea ce este în momentul prezent și odată ce ai o imagine foarte clară, poți să-ți faci o strategie de dezvoltare, o strategie pe 10 ani, nu de azi pe mâine, o cârpeală, cum se spune. Și asta nu se poate face decât prin consultarea colectivului de profesioniști de acolo.

Dar în primul și în primul rând avem nevoie de un audit foarte, foarte riguros în care să se implice Ministerul Sănătății cu adevărat. Adică nu trimițând un contabil și jurist, să trimită și specialiști și poate și un membru al Academiei Române, deci persoane care prin autoritatea lor profesională și științifică să aibă un punct de vedere foarte clar pentru asta, deci auditul mi se pare primul punct. Și al doilea: elaborare a unei strategii în baza acestui audit și al 3-lea pas punerea în practică.

Evident că punerea în practică să se va izbi și aici am uitat să spun de faptul că avem o lege învechită. Deci legea de funcționare a rețelei de medicină legală din România este din 2000. Sunt două proiecte. Părerea mea este că unul este ceva mai mai bine articulat, dar nu are o proiecție pentru următorii 15-20 de ani. Asta este opinia mea profesională. Dar un lucru care ar trebui, în primul și în primul rând, schimbat în toată rețeaua de medicină legală ar trebui să fie introducerea mandatelor de management. Deci noi mai facem glume și spunem că patriarhul e pe veci cu cele de sus și morga pe veci cu cele de jos.

Astea sunt glumele răutăcioase, dar în momentul în care știi că nu ai un contract de management cu niște obiective foarte clare pe care trebuie să le îndeplinești, evident că te comporți discreționar și nu dai socoteală pentru lucrurile astea. Deci, am mers și eu și împreună cu alți colegi de-a lungul anilor, am făcut cărare către minister, am vizitat atâția secretari de stat, toți au promis marea cu sarea, unii au venit chiar în vizită la noi, dar s-au oprit în biroul directorului, n-au venit să vadă situația în teren.

Deci, până la urmă, toate aceste lucruri care au însemnat să nu ne deranjăm unii pe alții, se răsfrâng în final asupra cetățenilor, asupra serviciilor livrate către cetățeni și mai ales cei care ne-am mai plimbat prin străinătate, care am avut ocazia să lucrăm acolo în domeniu, nu, așa că am fost pur și simplu la plimbare, ne dăm seama că suntem expuși și vă dau numai un simplu exemplu: avem acum la granița noastră un război și putem să fim solicitați oricând ca să trimitem sau să vină către instituția noastră materialul biologic care să fie să facă obiectul unei unor identificări umane, pentru că se întâmplă lucruri acolo, da, e o arie de conflict și oamenii aceia au nevoie de identificări pentru ca să-și găsească rudele, să-și găsească apropiații ș.a.m.d. Se apelează în astfel de situații la vecini. În situația de față suntem complet descoperiți. Nu mai vorbim de o viitoare catastrofă”, a declarat medicul legist la Gândul Exclusiv.

„Alimentele nu modifică propriu-zis ADN-ul, ci modifică expresia unor gene!”

Unul dintre subiectele foarte interesante și la modă în ultima vreme este cel legat de posibila modificarea a ADN-ului prin alimentație. Multe publicații online dau astfel de știri alarmante și atenționează că ADN-ul poate suferi modificări în urma consumului anumitor alimente, acest lucru putând duce, în timp, la apariţia numeroaselor boli şi la accelerarea procesului de îmbătrânire. Este așa sau nu? Răspunsul șefei laboratorului de Genetică din INML este cât se poate de clar:

„ADN-ul este o proteină și, ca orice există în natură, e supus modificărilor. Inclusiv cancerul ne arată că există modificări de structură la nivelul ADN-ului. Da, pentru că apar modificări de structură care conduc la geneza unor astfel de maladii, nu mai spun cele genetice. Dar inclusiv cancerul este o boală genetică.

În final, vorbim de alimente ca orice substanță, materie pe care o introducem poate avea efecte pozitive și negative. Dar poate modifica? Nu, nu modifică propriu-zis ADN-ul, ci modifică expresia unor gene. Deci anumiți factori din mediu ne pot modifica expresia unor anumite gene.

Genele primesc semnale din mediu exterior și activitatea lor poate să fie mai intensă sau mai puțin intensă, în funcție de aceste semnale și atunci produșii de expresia acestor gene, enzime, proteine de structură ș.a.m.d. să fie determinați de chimicala care o primesc. De exemplu, că vorbim de alcool, genele care sunt implicate în sinteza unor enzime care ajută la metabolizarea alcoolului, cu cât o persoană este consumatoare da, cu atât activitatea acestor gene devine mai activă. Bineînțeles, cu anumite limite. Și de aia se spune că te antrenezi la băut, te antrenezi până la un punct. Orice capacitate de sinteză a enzimei respective are niște limite.

Dar, de exemplu, asiaticii care au această genă și de multe ori nu sintetizează această enzimă implicată în metabolizarea alcoolului și care la primele guri de alcool se îmbată. Da, pentru că ei nu sunt capabili să producă, genele lor nu sunt capabile, structura… să producă acele enzime, oricât le-ar stimula. Suntem niște unicate biologice de la celula-ou până la utlima suflare”, a spus Ligia Barbarii.

CITEȘTE ȘI:

Șefa Laboratorului de Genetică din INML dezvăluie gravele probleme din spatele ușilor închise ale Institutului. „Un impas major”

EXCLUSIV | Șefa laboratorului de antropologie din INML prezintă detalii, în premieră, din dosarul “Caracal”. Care au fost motivele eliberării certificatului de deces al Alexandrei Măceșanu: “Doamna avocat Obârșanu se contrazice!”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele