Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Parlamentul României au organizat o dezbatere în care s-a discutat despre abuzurile din sistemul judiciar. Evenimentul a reunit personalități si specialiști din domeniu, reprezentanți ai institutiilor statului român, profesori universitari, experți și profesioniști cu vastă experiență în domeniul juridic.
În contextul în care România a înregistrat în ultimii ani un număr mare de dosare soluționate cu achitări sau clasări, în cadrul acestei dezbateri s-au analizat critic și constructiv modalitățile prin care probele și mijloacele de probă au influențat actul de justiție.
Numărul inculpaților – persoane fizice și juridice – achitați definitiv de către instanțele naționale:
Avocatul Victor Alistar a precizat că peste 11.000 de persoane au fost achitate definitiv în 10 ani.
„Avem peste 11.000 de persoane care au fost achitate definitiv de instanțele judecătorești. În mare parte, nu așa cum s-a spus, pe dezincriminarea faptei de abuz în serviciu, ci pe faptul că fapta nu există sau fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu sunt suficiente probe pentru a ajunge la condamnare.
Aceasta este realitatea, statistic, pe care o avem. Avem ani în care jumătate din achitările din România veneau din aceeași unitate de Parchet. Lucrurile tind să se schimbe, dar ele trebuie să fie stabilizate. În continuare, cadrul normativ, prezintă deficiențe și credem că este necesar să ne aplecăm tehnic asupra lor și să facem propunerile de rigoare astfel încât istoria să nu se mai repete”, a spus Victor Alistar.
În cadrul dezbaterii au fost aduse în discuție dosare în care s-au pronunțat achitări pentru că fapta nu există sau pentru lipsa probelor, asta în timp ce persoanelor le-a fost încălcată ani de zile prezumția de nevinovăție sau au fost reținuți deși nu existau probe.
„Statul de drept înseamnă să nu existe infracțiuni, să nu se comită fapte. Statul de drept înseamnă să respectăm exigențele acestuia și dreptul penal să-și îndeplinească rolul preventiv, să fie prevenție generală, să nu ajungem la prevenție specială care izvorăște sau completează condamnarea. O altă perspectivă – nicio condamnare fără probe.
Fără probe legale, stabilite prin lege, fără probe legale administrate, ceea ce înseamnă excluderea oricărui arbitrar, oricărei relativități, respectare a ceea ce toți spunem, prezumția de nevinovăție. Și, dacă spunem fără probe legale, încă nu-i suficient, pentru că probele nu se stabilesc decât prin lege. Problema este ca legea care instituie probatoriul, mijloacele de probă, să fie la rândul ei în acord cu legea fundamentală, cu Constituția”, a conchis fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader.
Tudorel Toader a afirmat în cadrul dezbaterii că, din anul 1992 și până în prezent, Curtea Constituțională a declarat peste 900 de soluții legislative neconstituționale.
„Numeroase decizii ale Curții Constituționale au constatat neconstituționalitatea, pe motivul că legea nu are calitatea necesară. Cred că mai curând ar trebui să vorbim de calitatea celui care face legea, calitatea legiuitorului, pentru că legea nu se face singură. Vă dau un exemplu. Eram judecător când o ordonanță de urgență a fost declarată neconstituțională după 14 ani de la aplicare, o ordonanță de urgență din materia penală. 14 ani de zile, legea s-a aplicat românilor, nu știu de câte ori, dar s-a aplicat și ulterior s-a constatat că era neconstituțională și, cine mai era în termen de revizuire, poate mai putea să repare, dar cine a executat pedeapsa, intră în ceea ce se numește stabilitatea raporturilor juridice, un alt principiu al statului de drept.
Prezumția de nevinovăție trebuie să rămână sfântă, să se bucure de ea tot românul, că loialitatea în administrarea probelor legale trebuie să devină sfântă, în sensul că numai acea loialitate în dovedirea vinovăției dă garanția respectării prezumției de nevinovăție și numai în felul acesta noi putem să ne bucurăm de protecția legii”, a mai spus Tudorel Toader.
CITEȘTE ȘI:
Cenzură fără precedent a membrilor societății civile, în Consiliul Superior al Magistraturii