EXCLUSIV | Întâlnire istorică Macron à la Zelenski. Nucleul dur al UE se află la Kiev. Fost ministru de Externe: „În condițiile în care nu există dialog, nu vorbesc decât armele. Este o ofertă făcută Federației Ruse”

Întâlnire istorică la Kiev după două luni de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean. Cu alte cuvinte, nucleul dur al Uniunii Europene – președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul Italiei, Mario Draghi – au ajuns joi dimineață la Kiev, după o călătorie cu trenul. Măsurile de securitate sunt la cote maxime, iar întâlnirile sunt ținute la secret, tocmai pentru a evita posibile incidente neplăcute, ținând cont de contextul de război. 

Momentul este unul important și pentru România, deoarece președintele Klaus Iohannis s-a alăturat și el delegaţiei formate din liderii Franței, Germaniei și Italiei, după ce a parcurs un alt traseu către capitala Ucrainei, conform publicației franceze Le Figaro.

„Prevederile fundamentale ale tratatelor pe baza cărora funcționează UE nu pot fi încălcate”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a analizat pentru Gândul importanța acestei întâlniri, atât în ceea ce privește candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană, cât și în ecuația războiului ruso-ucrainean.

„Pe scurt, se va transmite părții ucrainene poziționarea nucleului dur al UE. În ceea ce privește candidatura Ucrainei pentru integrare în Uniunea Europeană, oaspeții din UE știu foarte bine că Zelenski așteaptă un mesaj simbolic puternic înainte de Consiliul European din 23-24 iunie.

Pot să adaug aici că toată această săptămână, începând de luni, când a fost Colegiul Comisarilor până mâine (n.r. – vineri, 17 iunie), când se va lua o decizie, într-adevăr la nivel informal, după această vizită la Kiev, ritmul și modalitățile procedurale de formalizare a candidaturilor Ucrainei, Republicii Moldovei și Georgiei vor fi stabilite la Bruxelles și sigur că Emmanuel Macron  va dialoga cu Zelenski în acest sens.

În egală măsură, însă, președintele Macron îi va spune președintelui Zelenski faptul că este nevoie de un anumite tip de echilibru între aspirațiile naturale de integrare în spațiul occidental ale Ucrainei și aspirațiile celorlalte state candidate. Dar, în egală măsură, și în ceea ce privește standardele și criteriile aflate în tratatele constitutive, care presupun anumite decizii pe care Ucraina trebuie să le ia, în așa fel încât să poată fi integrată în familia europeană într-un termen cât mai scurt.

Este o părere general împărtășită în UE, și anume că se are în vedere situația excepțională prin care trece Ucraina, dar prevederile fundamentale ale tratatelor pe baza cărora funcționează UE nu pot fi încălcate. Nu poate exista o derogare din acest punct de vedere”, spune Cristian Diaconescu.

„Federația Rusă este cea care trebuie să dea semnalul pentru a intra în faza dorită a negocierilor”

Cristian Diaconescu reiterează cele trei direcții după care acționează Alianța Nord-Atlantică în relația cu Federația Rusă. Acesta explică faptul că, fără a pleda pentru ideea de dialog, nu vor vorbi decât armele.

Fostul ministru de Externe mai punctează că Federația Rusă este cea care trebuie să dea semnalul pentru a intra în faza dorită a negocierilor.

„Alianța Nord-Atlantică a luat două sau trei decizii formalizate în legătură cu relația NATO-Rusia. Și mă refer la decizii luate după invazia în Ucraina din 2014 și alipirea Crimeii. Cele trei direcții după care acționează Alianța Nord-Atlantică  în relația cu Federația Rusă sunt descurajare, apărare și dialog. Deci, dacă priviți cadrul general, dincolo de anumite elemente de retorică politică, într-o direcție sau alta, veți vedea că, în acest moment, statele NATO și Alianța în întregul său respectă aceste trei abordări în ceea ce privește Federația Rusă.

Sigur, apărarea și descurajarea în acest moment sunt prioritare, dar în condițiile în care nu există dialog, nu vorbesc decât armele. Pe de altă parte, ideea de negociere, de dialog presupune oprirea ostilităților. Sunt niște precondiții care trebuie întrunite, și aici Federația Rusă este cea care trebuie să dea semnalul pentru a intra în faza dorită a negocierilor, implicit a dialogului.

Practic, există două variante de a opri un război: fie o parte este înfrântă și atunci participă la dialogul după conflic din poziția în care se află, fie ambele părți constată, la un moment dat, că războiul este mult mai costisitor din multe puncte de vedere decât pacea. În acest moment, din păcate, Moscova consideră că mai mult război este o soluție nimerită, mai ales în condițiile în care neagă practic identitatea suverană a  Ucrainei. Este o ofertă făcută Federației Ruse care dacă dorește o rezolvare pașnică a acestei situații trebuie să ia niște măsuri prealabile”, mai spune fostul ministru de Externe.

„Eventualele înțelegeri de perspectivă se vor lua împreună și alături de președintele României”

Cristian Diaconescu a explicat și cât de importantă este pentru România prezența la Kiev a președintelui Iohannis, alături de liderii din Franța, Germania și Italia.

„Este foarte important pentru că un stat aflat la frontiera Alianței Nord-Atlantice și a UE participă la un dialog între partea ucraineană, foarte interesată de sprijinul european din toate direcțiile posibile, și reprezentanții principalelor state care formează nucleul dur al Uniunii Europene.

Practic, și eventualele înțelegeri de perspectivă se vor lua împreună și alături de președintele României. După părerea mea, este un moment extrem de semnificativ faptul că președintele Iohannis se află la Kiev.”

Macron: ”Săptămânile care vin sunt foarte dificile”

Pe peronul gării din Kiev, președintele Franței a transmis un mesaj de unitate europeană și susținere pentru ucraineni.

„Vom vorbi despre prezent și despre viitor, pentru că săptămânile care vin sunt foarte dificile”, a spus Emmanuel Macron.

Vizita lui Macron a fost una foarte așteptată la Kiev, nu doar din punct de vedere simbolic, dar mai ales pentru a clarifica unele controverse pe care le-a suscitat declarațiile președintelui Franței, după recomandarea: „Rusia nu trebuie umilită.”

Primele etape ale programului au fost ţinute secrete, din motive de securitate. Deși așteptată, vizita președintelui Macron nu a fost anunțată oficial în avans, existând speculații și informații pe surse în legătură cu o posibilă vizită surpriză la Kiev.

Pentru prima oară de la începutul războiului ruso-ucrainean, Emmanuel Macron merge în Ucraina. Președintele francez a ajuns marţi în România, iar miercuri a mers la bază NATO de la Mihail Kogălniceanu, pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi. Emmanuel Macron a vizitat România la scurt timp după realegerea sa în funcţia de președinte al Franței, fiind una dintre primele ţări aflate pe lista sa.

Întâlnire istorică la Palatul Maryinsky

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a primit pe liderii europeni la Palatul Maryinsky, sediul Preşedinţiei, pentru discuţii considerate cruciale înainte de summitul european din 23 şi 24 iunie.

În jurul prânzului este programată o conferinţă de presă, urmată de un „prânz privat”. Preşedintele francez ar urma să facă o plimbare pe străzile din Kiev, apoi să aibă o întâlnire cu jandarmii francezi care participă la investigaţiile ucrainene privind crimele de război. Plecarea delegaţiei este programată pentru seară, pe o rută similară, preşedintele francez fiind aşteptat la Paris vineri, în a doua parte a zilei.

Macron: ”Am spus din prima zi că Rusia e agresorul”

Președintele Emmanuel Macron a declarat miercuri, într-o conferință de presă cu Klaus Iohannis, că sprijină aderarea României la Schengen. Întrebat în mod repetat de ziariștii români cu privire la declarația sa anterioară, în care a afirmat că Rusia nu trebuie umilită, Macron a spus că poziția Franței este clară:

”Am spus din prima zi că Rusia e agresorul. Am condamnat ferm acest război și am luat măsuri. Dificultatea acum este că trebuie să fim lucizi și să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia (…) Sunt frapat să văd că există o formă de escaladare verbală, eu încerc să fiu coerent cu ceea ce spun”.

În ceea ce privește poziția față de războiul din Ucraina, Macron a spus că ”pentru ca Ucraina să câştige şi focul să înceteze, trebuie să negociem”.

”Preşedintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia şi noi, europenii, vom fi şi noi prezenți la această masă, aducând garanţii de securitate şi elemente ce ţin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, va trebui să se întâmple la un moment dat şi niciun discurs excesiv nu trebuie să ne umbrească viitorul”, a afirmat Emmanuel Macron.

„Suntem într-un context în care trebuie să asigurăm exportul de cereale și să trimitem semnale politice clare către Ucraina și poporul ucrainean care rezistă eroic. E nevoie ca europenii să rămână uniți. Trebuie să dăm un mesaj de susținere pentru Ucraina, să luăm în considerare și necesitățile Republicii Moldova, care e destabilizată de tendințele separatiste. Trebuie să ținem cont de efectele asupra regiunii Balcanilor de Vest, o regiune care riscă să fie destabilizată. La porțile UE se joacă o situație politică inedită”, a mai spus Macron.

Iohannis: „Statutul de candidat al Ucrainei trebuie acordat cât mai repede”

Statutul de candidat al Ucrainei a fost pe agenda întâlnirii, iar președintele Iohannis a declarat că tema a fost discutată in extenso. „După părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluție care ar fi corectă moral, o soluție care ar fi corectă economic și este o soluție care ar fi corectă din punct de vedere securitar.

Vom încerca – președintele Macron și cu mine am discutat in extenso, astăzi, această speță – să găsim o soluție care este fezabilă și sustenabilă”, a spus Iohannis, răspunzând unei întrebări.

Macron, Scholz și Dragi nu vor o aderare „pe scurtătură”

Poziția președintelui Emmanuel Macron, a cancelarului german Olaf Scholz și a premierului italian Mario Draghi este cunoscută: nu vor o aderare „pe scurtătură”, ci una ca la carte, care, așa cum a spus Macron, ar putea dura zeci de ani.

În cadrul vizitei, s-a discutat și despre propunerea lui Emmanuel Macron de revizuire a tratatelor UE, lucru menționat de președintele francez, nu și de cel român. Aici este un alt subiect abordat diferit de cei doi șefi de stat – România se numără printre cele 13 țări care s-au opus revizuirii tratatelor.