VIDEO | Istoria unei retrocedări „cu cântec.” Prefectul Capitalei cere anularea retrocedării din Parcul IOR: „Am atacat în instanță primăria”
This browser does not support the video element.
Rareș Hopincă, prefectul Municipiului București, a atacat în instanță dispozițiile cu privire la retrocedarea celor 12 hectare, parte din Parcul IOR. Prefectul susține că există elemente vădite de nelegalitate, în ceea ce privește întocmirea și adoptarea celor două dispoziții de primar din anul 2005.
„Retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”
În conferința de presă susținuță marți, împreună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, prefectul Capitalei a mai precizat că terenul nu putea fi retrocedat.
„În urma analizei celor două dispoziții privind retrocedarea acestor 12 hectare, parte din Parcul IOR, am decis să atac în instanță aceste dispoziții ale primarului general, să atac în instanță Primăria Municipiului București și să cer anularea dispozițiilor de retrocedare asupra celor 12 hectare de teren care fac parte din Parcul IOR.
În opinia mea, în opinia prefectului Municipiului București, există elemente vădite de nelegalitate, în ceea ce privește întocmirea și adoptarea celor două dispoziții de primar din anul 2005 și din punctul meu de vedere acest teren de 12 hectare trebuie să rămână în domeniul public al Municipiului București.
Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată, iar retrocedarea din 2005 a fost abuzivă. Pentru a exemplifica acest lucru o să vă dau câteva elemente”, a precizat prefectul Municipiului București.
„Este un element vădit de nelegalitate pe care instanța l-a constatat deja”
Prefectul Capitalei a punctat, cu privire la această speță, că terenul a fost retrocedat pe baza Legii 10 din 2001 și nu pe baza Legii 18 din 1991, așa cum ar fi trebuit, fiind vorba de un teren arabil.
„Sigur că toate elementele se regăsesc în cererea de chemare în judecată, dar ca să fie foarte clar pentru opinia publică trebuie spuse următoarele lucruri: aceste 12 hectare fac parte dintr-un corp de 767 de hectare de teren arabil constituit în anul 1921 în proprietatea unui cetățean numit Ivan Gruef.
În anul 1945, statul român expropriază acest teren arabil în suprafața de 12 hectare de la numiții Ivan Gruef și Elena Cantacuzino, în baza legii numărul 187 din 1945 privind reforma agrară. Este foarte important de menționat acest lucru. Acest teren a fost tot timpul teren arabil. În anul 2005, acest teren, ignorând faptul că a fost teren arabil, a fost retrocedat pe baza legii 10 din 2001 și nu pe baza legii 18 din 1991, cum cere în mod explicit legea.
Este un element vădit de nelegalitate pe care instanța l-a constatat deja în fond în procesul intentat de Primăria Sectorului 3 și care trebuie să ducă fără niciun fel de dubiu la anularea acestor dispoziții de retrocedare. În plus, trebuie reținut faptul că acest teren de la momentul exproprierii sale din 1945 a fost în mod continuu domeniul public al statului și nu a fost niciodată declasat, declasificat din acest statut de domeniul public al statului. A fost parc”, a explicat Rareș Hopincă.
„Acest teren trebuie să redevină domeniul public al statului”
Rareș Hopincă susține că cele 12 hectare din Parcul IOR trebuie să redevină domeniu public.
„Acest teren a fost domeniul public al statului, iar el trebuie să redevină domeniul public al statului. Acesta este motivul pentru care am înaintat ieri acțiune în instanță împotriva Primăriei Generale și cer anularea acestor dispoziții și am încredere că aceste dispoziții vor fi anulate, pentru că suntem împreună cu domnul primar cu dreptatea în mână. Retrocedarea a fost abuzivă”, a adăugat prefectul.
La rândul său, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, speră că se va dovedi în instanță că retrocedarea a fost făcută ilegal.
„Am credința că vom câștiga în instanță, mai ales că noi, Primăria Sector 3, am avut o hotărâre, o sentință în instanță care spunea că avem dreptate, că această retrocedare a fost făcută ilegal și constatat nulitate absolută a acelui document de punere în posesie.
Am convingerea, am credința că acest teren va redeveni domeniu public, așa cum a fost și așa cum ar trebui să rămână și anume parc pentru cetățenii din Sectorul 3 și pentru cetățenii din București”, a spus primarul Sectorului 3, Robert Negoiță.
Istoria retrocedării controversate a celor 12 hectare din Parcul IOR
- Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.
”Terenurile situate în Bucureşti, Str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.
- Primul proprietar ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.
- În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.
- Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut în instanță anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR. Primăria Sectorului 3 a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel București, dar a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție, după mulți ani de judecată.
Cine este în spatele proprietarei din acte a terenului de 12 hectare din Parcul IOR
Maria Cocoru este proprietara din acte a terenului retrocedat în 2005 de Primăria Capitalei, al cărei nume apare și în procesul cu Primăria Sectorului 3.
Reporterii Gândul au aflat însă că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu greutate în domeniul retrocedărilor.
Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI: